Interviul cu Mariana Garștea, Președinte al Asociației Profesionale pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS), aduce în prim-plan starea actuală a podurilor din România și importanța întreținerii preventive pentru siguranța infrastructurii. Deși multe dintre podurile din țară au fost construite cu decenii în urmă, lipsa unei monitorizări adecvate a dus la degradări semnificative. Mariana Garștea subliniază impactul negativ al inactivității în întreținere, care poate duce la costuri ridicate și riscuri majore pentru siguranța publică.
Comparativ cu alte țări europene, România nu este singura care se confruntă cu astfel de probleme, dar trebuie să învețe din exemplele internaționale pentru a implementa soluții eficiente. APMGS promovează utilizarea tehnologiilor moderne pentru monitorizarea și întreținerea podurilor, însă există provocări legate de lipsa fondurilor, rezistența la schimbare și necesitatea instruirii specialiștilor. Colaborarea cu autoritățile și sectorul privat este esențială pentru a crește siguranța și durabilitatea infrastructurii. Mesajul final al Marianei Garștea este clar: factorii de decizie trebuie să trateze întreținerea podurilor ca pe o prioritate națională, esențială pentru siguranța cetățenilor și dezvoltarea economică a țării.
Doamnă Garștea, care este situația actuală a podurilor din România?
În România, infrastructura podurilor se confruntă cu provocări semnificative. Multe dintre aceste structuri au fost construite în urmă cu decenii și, în absența unei întrețineri adecvate, au suferit degradări considerabile. Deși nu toate podurile se află într-o stare critică, este esențial să recunoaștem că lipsa unei monitorizări și întrețineri continue poate duce la situații periculoase. În calitate de Președinte al APMGS, subliniez importanța implementării unor programe riguroase de monitorizare structurală pentru a asigura siguranța și durabilitatea acestor infrastructuri vitale.
Ce ne puteți spune despre impactul inactivității în întreținerea podurilor?
Inactivitatea în întreținerea podurilor poate avea consecințe grave atât din punct de vedere financiar, cât și al siguranței publice. Costurile asociate reparațiilor majore sau reconstrucției complete a unui pod deteriorat sunt semnificativ mai mari decât cele pentru întreținerea preventivă. De asemenea, neglijarea întreținerii poate duce la accidente tragice, pierderi de vieți omenești și perturbări majore în traficul rutier. Este esențial ca autoritățile să înțeleagă că investițiile în întreținerea preventivă nu doar economisesc bani pe termen lung, dar și protejează cetățenii și asigură continuitatea serviciilor esențiale.
Cum se compară situația infrastructurii podurilor din România cu cea din alte țări europene, precum Germania?
La nivel european, multe țări se confruntă cu provocări similare în ceea ce privește întreținerea infrastructurii. De exemplu, în Germania, s-a constatat că o mare parte a infrastructurii rutiere și a podurilor necesită reparații și modernizări urgente. Această situație subliniază faptul că, indiferent de nivelul de dezvoltare economică, neglijarea întreținerii infrastructurii poate duce la probleme majore. Pentru România, aceasta este o lecție importantă despre necesitatea implementării unor programe eficiente de monitorizare și întreținere a podurilor pentru a evita situații similare.
Ce soluții propune APMGS pentru monitorizarea și întreținerea eficientă a podurilor din România?
APMGS promovează adoptarea tehnologiilor moderne în monitorizarea geotehnică și structurală. Implementarea sistemelor de monitorizare continuă permite colectarea de date în timp real despre comportamentul structural al podurilor, identificând prompt eventualele probleme. De asemenea, APMGS oferă instruire și resurse pentru profesioniștii din domeniu, asigurându-se că aceștia sunt la curent cu cele mai recente tehnologii și practici. Colaborarea cu autoritățile și companiile de construcții este esențială pentru a asigura implementarea acestor soluții la scară largă, contribuind astfel la creșterea siguranței și durabilității infrastructurii naționale.
Care sunt principalele provocări în implementarea acestor soluții în România?
Implementarea soluțiilor moderne de monitorizare și întreținere a podurilor în România se confruntă cu mai multe provocări. În primul rând, există o lipsă de fonduri dedicate pentru astfel de proiecte, ceea ce limitează capacitatea de a implementa tehnologii avansate. În al doilea rând, există o rezistență la schimbare în rândul unor factori de decizie, care pot fi reticenți în a adopta noi tehnologii sau practici. În al treilea rând, este necesară formarea și educarea personalului tehnic pentru a utiliza și întreține noile sisteme de monitorizare. În calitate de Președinte al APMGS, consider că este esențial să abordăm aceste provocări prin campanii de conștientizare, programe de formare și colaborări strânse cu autoritățile și sectorul privat.
Cum colaborează APMGS cu autoritățile și alte organizații pentru îmbunătățirea infrastructurii podurilor?
APMGS colaborează activ cu autoritățile publice, companiile de construcții și alte organizații profesionale pentru a promova standarde înalte în monitorizarea și întreținerea infrastructurii. Organizăm seminarii și sesiuni de formare pentru a împărtăși cele mai bune practici și a educa profesioniștii din domeniu. De asemenea, oferim consultanță tehnică și sprijin în implementarea proiectelor de monitorizare, asigurându-ne că acestea respectă standardele internaționale. Prin aceste eforturi, ne asigurăm că infrastructura României este sigură și durabilă, contribuind la bunăstarea generală a societății.
Care este mesajul dumneavoastră pentru factorii de decizie privind întreținerea podurilor din România?
Îndemn factorii de decizie să privească întreținerea podurilor ca pe o investiție esențială în siguranța publică și dezvoltarea economică a țării. Neglijarea acestei responsabilități poate duce la consecințe grave, atât în termeni de pierderi umane, cât și economice. Este crucial să adoptăm o abordare proactivă, implementând programe de monitorizare continuă și întreținere preventivă. Prin colaborare și angajament, putem asigura o infrastruct
