Am dat startul unor noi dialoguri ce pun în centrul lor preocuparea pentru sănătatea structurală a #stadioanelor și nevoia de informare din această arie, invitând specialiști și voci-cheie cu care discutăm despre problemele și soluțiile aplicate pentru siguranța infrastructurii sportive și care sunt reperele de bune practici.
Redăm în continuare dialogul integral cu primul invitat: Dnul Ovidiu Prodan, profesor la Universitatea Tehnica Cluj-Napoca și director general la Expert Proiect, companie de expertizare tehnică și proiectare specializată în inginerie civilă și inginerie geotehnică.
💬 Care sunt cele mai mari riscuri sau probleme la care sunt supuse stadioanele în acest moment? Care sunt soluțiile principale în privința lor?
Stadioanele, fiind construcții cu un caracter distinct legat de interacțiunea cu mase mari de oameni, se confruntă cu riscuri structurale semnificative.
Unul dintre principalii factori de risc este reprezentat de încărcările dinamice generate de aglomerările de persoane, adesea asociate cu evenimentele sportive și de divertisment desfășurate în aceste locuri. Acest aspect constituie un risc deosebit de important, dat fiind că încărcările de proiectare pot fi atinse mai frecvent și pot pune presiune considerabilă asupra structurii de rezistență.
Un alt risc structural comun tuturor construcțiilor, dar cu implicații crescute pentru stadioane, este reprezentat de degradările care apar în timp și care, dacă nu sunt remediate rapid, pot avea consecințe tragice. Spre deosebire de alte tipuri de construcții, unde probabilitatea atingerii încărcărilor de proiectare este redusă pe durata de exploatare, stadioanele sunt expuse unei probabilități mai mari din cauza acțiunilor repetate ale oamenilor.
Un alt aspect de luat în considerare în gestionarea riscului structural la stadioane provine din impactul fenomenelor naturale precum cutremure, acțiunea vântului și depuneri semnificative de zăpadă. Soluțiile pentru prevenirea suprasolicitării structurale a stadioanelor implică evaluarea precisă a încărcărilor în faza de proiectare și implementarea unui control strict în exploatare pentru a asigura că aceste încărcări nu sunt depășite, în special în ceea ce privește numărul de persoane admise simultan.
Pentru prevenirea și gestionarea degradărilor structurale, se impune implementarea unor proiecte robuste de monitorizare și intervenții imediate în cazul semnalării oricăror semne de degradare, asigurând astfel menținerea capacității portante a structurii și evitarea potențialelor consecințe tragice.
Unde apar cele mai multe erori în acest sens, din experiența dvs.?
Evaluarea precisă a încărcărilor care acționează asupra stadioanelor reprezintă o provocare semnificativă. Deși aceasta a fost o preocupare de lungă durată în rândul inginerilor proiectanți de structuri, subiectul rămâne unul deschis și în prezent. În ceea ce privește prevenirea degradărilor, este regretabil faptul că majoritatea stadioanelor nu sunt echipate cu instrumentație adecvată și nu fac parte din proiecte moderne de monitorizare a comportamentului lor în timp. Un alt factor îl constituie mentenanța defectuoasă sau precară cauzată de lipsa de fonduri de la buget.
💬 Ce măsuri referitoare la siguranța structurală trebuie să aibă în vedere proiectele de infrastructură sportivă ca stadioanele? Care sunt reperele principale de bune practici?
Fiecare stadion a fost conceput în conformitate cu cunoștințele inginerești disponibile la momentul construcției sale. Evoluția acestor cunoștințe și, implicit, a rigorilor asociate, s-a desfășurat pe parcursul timpului. Astfel, pentru a asigura siguranța structurală a stadioanelor, primul pas esențial este expertizarea tehnică a acestora.
În cadrul acestei expertize, se verifică gradul de siguranță structurală în concordanță cu normele tehnice actuale și se evaluează nivelul de degradare al structurii. Rezultatele obținute vor sta la baza formulării unor propuneri de intervenție pentru a asigura conformitatea cu exigențele structurale actuale.
Un alt aspect crucial este implementarea unui proiect de monitorizare a comportării structurii în timp. Echipamentele moderne de monitorizare a construcțiilor permit colectarea de date în timp real, oferind astfel posibilitatea prevenirii unor potențiale pericole și identificării timpurii a oricăror degradări sau deficiențe structurale. Esențial este ca monitorizarea comportamentului construcției să fie un proces activ, menținut pe toată durata de exploatare a clădirii.
💬 Din experiența dvs., este sănătatea structurală o prioritate pentru acest tip de proiecte? De ce?
Majoritatea stadioanelor au capacitatea de a găzdui mase semnificative de oameni, numărându-se în miile sau zecile de mii. În acest context, sănătatea structurală devine o prioritate crucială, deoarece orice incident sau accident poate evolua rapid într-o catastrofă. Evenimentul tragic de la Heysel din 1985 a avut un impact profund asupra fotbalului, marcând o schimbare semnificativă. Durerea pierderilor umane suferite atunci resimțim și astăzi, subliniind importanța acordată securității și sănătății structurale a stadioanelor. Inclusiv instituțiile, spre exemplu UEFA, pune o anumită presiune pozitivă în sensul în care solicită ca la 10 ani să existe e evaluare completă și temeinică stadioanelor pe care se desfășoară competiții UEFA.
💬 Pe scurt, cum pot fi asigurate întreținerea și sănătatea structurală pe termen lung, inclusiv în exploatare, ale unui proiect de tip stadion?
Pentru a asigura sănătatea structurală pe termen lung a stadioanelor, este imperativă implementarea unor proiecte de monitorizare continuă utilizând tehnologii moderne. Aceste proiecte ar trebui să permită colectarea continuă a datelor relevante și să ofere posibilitatea unei intervenții prompte în situația în care se constată degradări structurale. Un alt element esențial este reprezentat de expertizele tehnice periodice ale stadioanelor, menite să asigure siguranța structurală în conformitate cu progresele în cunoștințe și cerințele tehnice în evoluție.