Campania #OameniDeLaAPMGS continuă cu o nouă poveste inspirațională din inima marilor șantiere de infrastructură din România. Îl prezentăm pe Alexandru Petcovici, inginer constructor specializat în Căi Ferate, Drumuri și Poduri (CFDP), cu peste un deceniu de experiență în supervizarea și implementarea proiectelor de autostrăzi și drumuri naționale.
În calitate de reprezentant APMGS în regiunea de Nord-Vest, Alexandru Petcovici promovează soluții moderne de monitorizare structurală și geotehnică, susținând integrarea acestora încă din faza de proiectare a infrastructurii rutiere, pentru a optimiza performanța construcțiilor și a reduce riscurile pe termen lung.
💬 Care este primul proiect de construcții care te-a fascinat? Și de ce?
Deși am fost expus la multe proiecte de-a lungul carierei, Lotul 2 al autostrăzii Sebeș–Turda rămâne un proiect de referință care continuă să mă fascineze. Complexitatea sa a depășit cu mult simplele provocări de execuție. A fost un studiu de caz real despre interacțiunea dintre inginerie, geotehnică și management contractual, în special în gestionarea condițiilor de teren dificile. Zona dintre km 19+850 și 20+200, cu fenomenele sale de instabilitate, a necesitat o abordare specială. Fascinația vine din modul în care un obstacol tehnic major a declanșat un întreg proces de revendicări și de aplicare a mecanismelor contractuale. Acest proiect demonstrează că ingineria modernă nu înseamnă doar a construi, ci și a naviga un ecosistem complex de riscuri, reglementări și obligații contractuale.
💬 Cum ai ajuns să lucrezi în domeniul monitorizării?
Tranziția către monitorizare a fost o evoluție naturală a carierei mele, de la ingineria de execuție la managementul de proiect și contractual. În rolurile pe care le dețin, precum cel de Șef al Serviciului Investiții la DRDP Cluj, mă confrunt cu probleme precum deformațiile structurilor de sprijin sau întârzieri care duc la dispute contractuale. Îmi dau seama că o monitorizare riguroasă și proactivă este esențială nu doar pentru a identifica problemele, ci și pentru a fundamenta deciziile și acțiunile ulterioare, fie ele tehnice sau legale.
Așadar, am ajuns să lucrez în acest domeniu fiind direct implicat în proiecte unde riscurile geotehnice nu sunt teoretice, ci o realitate a terenului. Am evoluat de la o monitorizare necesară pentru a soluționa probleme apărute, la una proactivă, menită să prevină incidentele, să valideze soluțiile de proiectare și să asigure siguranța pe termen lung a infrastructurii.
💬 Care e cea mai mare provocare cu care te confrunți în activitatea de zi cu zi?
Cea mai mare provocare este gestionarea incertitudinii și echilibrarea cerințelor pe termen scurt cu viziunea pe termen lung. Pe de o parte, avem responsabilitatea livrării proiectelor curente, care vine cu propriul set de urgențe și probleme neprevăzute. Pe de altă parte, ca membri ai comunității tehnice internaționale, precum în cadrul PIARC (Asociația Mondială a Drumurilor), suntem conștienți de mega-tendințele care vor defini viitorul transporturilor: schimbările climatice, digitalizarea și noile așteptări ale societății. Provocarea este să rămâi agil și rezilient, să planifici pentru diverse scenarii viitoare și să implementezi o cultură a inovației, în timp ce te asiguri că infrastructura de astăzi este sigură, funcțională și livrată la timp. Este un exercițiu continuu de alocare a resurselor între prezentul reactiv și viitorul proactiv.
💬 Ce lipsește azi în România pentru ca patrimoniul construit (infrastructura) să fie mai bine protejat?
Pentru o mai bună protecție și dezvoltare a infrastructurii construite, cred că este necesară o schimbare de paradigmă la nivelul agențiilor de transport, o tranziție pe care o studiem și în cadrul Comitetului Tehnic 1.1 al PIARC. Câteva elemente cheie lipsesc sau sunt în curs de dezvoltare:
- O gestiune a datelor matură și orientată spre decizie: Datele reprezintă fundamentul unui asset management eficient. Deși colectăm multe date, provocarea este să asigurăm calitatea, consistența în timp și, cel mai important, utilizarea lor efectivă în procesul decizional. Adesea, date esențiale, precum costurile reale ale intervențiilor, nu sunt gestionate sistematic, ceea ce duce la decizii suboptimale. Avem nevoie de un sistem de referențiere comun și de o cultură în care datele sunt verificate constant și folosite intensiv, pentru că doar așa le putem expune deficiențele și le putem valorifica potențialul.
- Viziune orientată spre public și sustenabilitate: În administrație, trebuie să depășim mentalitatea de „constructori de infrastructură” și să devenim „manageri de mobilitate”. Deciziile de investiții trebuie să fie justificate nu doar prin indicatori tehnici, ci prin valoarea publică generată: creștere economică, incluziune socială, siguranță și sustenabilitate ecologică.
- Planificare pentru reziliență: Trebuie să integrăm în mod sistematic adaptarea la schimbările climatice și reziliența în toate etapele de viață ale unui proiect, de la planificare și proiectare, până la operare și mentenanță.
- Investiții în competențe noi: Protejarea și modernizarea infrastructurii necesită competențe noi, în special în zona digitalizării, managementului de date, inteligenței artificiale și securității cibernetice.
💬 Un proiect care te-a marcat profesional?
Proiectul care m-a marcat este, fără îndoială, „Drumul expres pentru realizarea conexiunii dintre Autostrada A3 (Zona Turda) și Drumul Național DN1 (Zona Tureni)”. Ceea ce îl face special este anvergura implicării mele, având privilegiul de a-l gestiona din partea Beneficiarului (CNAIR, prin DRDP Cluj) pe parcursul întregului său ciclu de viață timpuriu: de la pregătirea documentațiilor pentru licitațiile de proiectare și de execuție, până la implementarea propriu-zisă pe clauzele din HG 1/2018.
A fost o experiență definitorie să transformi un concept strategic, identificat în Master Planul General de Transport al României, într-o documentație tehnică matură, pregătită pentru execuție. Responsabilitatea de a contura cerințele pentru un proiect de o asemenea complexitate a fost imensă. Vorbim despre aproape 5 km de drum expres, două noduri rutiere de mare viteză, 9 poduri și viaducte, inclusiv o structură de aproape 250 m peste Valea Racilor, și chiar relocarea unui curs de apă pe o distanță de peste 1 km.
💬 Ce sfat ai da unui tânăr inginer care vrea să intre în acest domeniu?
Lumea ingineriei în construcții, în special în infrastructură, se transformă rapid. Sfatul meu pentru un tânăr inginer este să privească dincolo de disciplinele tehnice tradiționale:
- Fii multidisciplinar: Nu te limita la calcule de rezistență sau geotehnică. Învață despre management contractual (standardele FIDIC sunt esențiale), drept, finanțe și management de proiect. Succesul unui proiect depinde în mod egal de toate aceste componente.
- Gândește digital și inovator: Viitorul este digital. Familiarizează-te cu concepte precum BIM, AI în construcții și managementul datelor. Fii deschis la inovație, fie că este vorba de tehnologii, materiale noi sau procese de lucru mai eficiente.
- Angajează-te în învățare continuă: Domeniul nostru este într-o continuă evoluție. Ceea ce înveți azi s-ar putea să fie depășit în câțiva ani. Curiozitatea și dorința de a învăța pe tot parcursul carierei sunt vitale pentru a rămâne relevant și performant.
📢 Rămâneți alături de noi pentru a descoperi, în fiecare ediție, poveștile din spatele expertizei!