#callToActionAPMGS, Mihai Dragomir, Director General Sensall

#CalltoActionAPMGS
Ionut vintila
“După un cutremur sever este imperativ să se evalueze starea de degradare a structurii de rezistenţă şi a componentelor nestructurale, pentru a se putea asigura reocuparea clădirii în condiţii de siguranţă. În procesul de evaluare sesimica post—cutremur, monitorizarea sesimica are un rol esenţial şi contribuie semnificativ la asigurarea performanţei structurale a clădirii.

Chiar şi la un cutremur de intesitate redusă, care în mod normal nu generează degradări la nivelul structurii de rezistenţă, instrumentarea seismică îşi dovedeşte utilitatea. Se poate emite rapid un raport de monitorizare seismică care certifică comportarea structurii la cutremur şi care poate fi prezentat ocupanţilor clădirii, pentru liniştea acestora.”

Mihai Dragomir

Director General
SENSALL SEISMIC SRL
#CallToActionAPMGS este o campanie de comunicare demarată de APMGS prin care ne dorim creşterea nivelului de informare, pregătire şi înţelegere a importanţei lucrărilor de monitorizare structurală şi geotehnică de către cei care dezvoltă şi gestionează patrimoniul construit în România.

Mihai Dragomir, Director General SENSALL SEISMIC SRL, companie care proiectează, produce și operează sisteme avansate de instrumentare seismică utilizate la monitorizarea structurală, în exploatarea construcțiilor civile, industriale, de infrastructură și hidrotehnice, prestează servicii de monitorizare seismică și de analiză a integrităţii și a comportării structurilor de rezistență pe bază instrumentală, vicepreședinte #APMGS, este invitatul nostru de astăzi şi ne-a explicat care sunt elementele principale de luat în considerarea în cadrul instrumentării şi monitorizării seismice în construcții și ce ar trebui să se schimbe pentru a avea proiecte implementate cu succes.

APMGS: De ce avem atât de puţine imobile instrumentate şi monitorizate seismic în Bucureşti? În România?
În România, instrumentarea în vederea monitorizării seismice a fost prevăzută ca măsură obligatorie pentru clădirile sau construcţiile inginereşti noi, încadrate în clasa I de importanta-expunere la cutremur, conform codului de proiectare seismică P100-1/2013 intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014. Versiunea anterioară a codului prevedea instrumentarea seismică cu titlu de recomandare. Pe cale de consecinţă, o mare parte dintre clădirile realizate în ultimii ani, care se încadrează în caracterul de obligativitate rezultat din noul cod de proiectare seismică, sunt instrumentate şi implicit monitorizate seisimic.

Un alt document legislativ care prevede intrumentarea seismică a clădirilor este „Regulamentul privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren", aprobat prin OMTCT/OMAI nr 1995/1160 din 2005/2006”. Caracteristicile clădirilor la care este obligatorie instrumentarea seismică sunt mai extinse faţă de cele prevăzute în P100-1, incluzând şi clădirile cu suprafaţă desfăşurată ce depăşeşte 7500 m2, indiferent de înălţime sau de amplasament. De asemenea, Regulamentul se aplică şi la clădirile existente, nu numai la cele nou construite sau reabilitate şi este obligatoriu pentru proprietarii de clădiri, instituţii publice şi autorităţi locale, operatori economici şi asociaţii de proprietari.

Deşi noi, la SENSALL, am făcut eforturi consistente de conştientizare, acest Regulament nu este aplicat de către autorităţi, în pofida faptului că are un caracter obligatoriu. Prin urmare, puţinele clădiri intrumentate seismic sunt cele supuse obligativităţii rezultate din P100-1/2013, adică construcţiile de importanţa excepţională şi clădirile multietajate cu înălţime de peste 45m construite în ultimii 8 ani, deci nu foarte multe raportat la fondul construit existent. Din păcate, am întâlnit proiecte la care proiectantul de rezistenţă, din lipsă de cunoaştere a prevederilor normative obligatorii, nu a prevăzut sistemul de instrumentare seismică în cadrul proiectului.
Ne aşteptăm la o creştere semnificativă a numărului de construcţii instrumentate seismic odată cu intrarea în vigoare a noului set de acte normative din domeniul construcţiilor. Prevederea instrumentării seismice în COD aduce mai multă claritate în domeniu şi, în plus, extinde cerinţă şi la construcţiile din Clasa de Consecințe CC3 amplasate în zone cu seismicitate ridicată, inclusiv în Bucureşti. Acestea sunt clădiri cu importanţă deosebită care nu se încadrează în cea mai înaltă clasă de consecinţe (importantă), de ex. spitale, clădiri din sistemul de educaţie, clădiri publice, săli multifuncţionale, mall-uri cu capacitate medie sau mare, sau construcţii inginereşti precum ar fi podurile sau tunelurile de importanţă deosebită, stadioanele, centralele energetice.
APMGS: În comparație cu clădirile de birouri, care este gradul de monitorizare seismică a clădirilor residentiale? Ce ar trebui să facem pentru a îmbunătăţi situaţia?
Intrumentarea seismică a clădirilor multietajate cu înălţime de peste 45m se aplică de câţiva ani, în principal că urmare a prevederii acesteia în codul de proiectare seismică P100-1/2013. În această perioadă, în Bucureşti s-a realizat un număr important de turnuri de birouri foarte înalte, excepţie făcând perioada de după pandemie, când am constatat o frânare a dezvoltărilor din domeniul office. Aceste clădiri sunt intrumentate seismic şi puteţi regăsi sistemele SENSALL de instrumentare în cele mai importante dintre ele, spre exemplu în Globalworth Tower, J8 Office Park, Globalworth Campus, One Cotroceni Park, Globalworth Square, The Mark, Unirii View, Ţiriac Tower, Ana Tower, Orhideea Towers, Millo Offices, Tandem şi altele. În general, toate clădirile de birouri noi la care este obligatorie monitorizarea seismică sunt echipate cu sistem de intrumentare.

În domeniul rezidenţial, în schimb, s-au construit semnificativ mai puţine turnuri rezidenţiale foarte înalţe în ultimii ani, comparativ cu segmentul de clădiri office. Spre exemplu, turnurile din ansamblurile rezidenţiale One Floreasca City sau One Verdi Park sunt intrumentate seismic. Regăsim însă, în acest domeniu, mai multe clădiri neinstrumentate, deşi intrumentarea era obligatorie. Acest fapt se datorează, probabil, nivelului mai slab de cunoaştere sau de informare a proiectanţilor de structuri care activează în domeniul rezidenţial.

Dacă însă observăm proiectele rezidenţiale aflate astăzi în lucru, în diverse stadii de dezvoltare, putem remarca un număr important de turnuri cu înălţime mare şi foarte mare, care, conform planurilor, se vor realiza în următorii 2-3 ani. Prin urmare, peste câţiva ani am putea avea mai multe clădiri rezidenţiale instrumentate seismic decât cele de birouri.
Printr-o campanie susţinută de informare, am reuşit să echipăm cu sisteme SENSALL şi alte tipuri de construcţii, de exemplu hoteluri (Marriott, Novotel), clădiri comerciale (Ikea, SunPlaza Mall), stadioane (Steaua, Arcul de Triumf).
APMGS: Care ar fi elementele de luat în calcul când achiziţionează instrumentarea seismică a unei clădiri?
Monitorizarea în exploatare a unei clădiri este imperios necesară pentru menţinerea performanţelor acesteia în parametrii proiectaţi. După un cutremur sever este imperativ să se evalueze starea de degradare a structurii de rezistenţă şi a componentelor nestructurale, pentru a se putea asigura reocuparea clădirii în condiţii de siguranţă. În procesul de evaluare seismică post—cutremur, monitorizarea seismică are un rol esenţial şi contribuie semnificativ la asigurarea performanţei structurale a clădirii.

Un sistem de instrumentare seismică avansat, înglobat în structura de rezistenţă, facilitează, în timpul cutremurului, înregistrarea acceleraţiilor în anumite puncte strategic alese. Cu ajutorul parametrilor dinamici astfel înregistraţi, printr-o prelucrare analitică se pot determina imediat şi cu grad de certitudine foarte ridicat deplasările absolute şi relative ale clădirii, produse în timpul cutremurului. În particular, raportul dintre deplasarea relativă de nivel şi înălţimea etajului, sau drift-ul, reprezintă un indicator al distorsiunii de nivel şi este corelat cu gradul de degradare a elementelor structurale sau a componentelor nestructurale (cum ar fi pereţii de compartimentare, echipamentele, instalaţiile etc). Astfel, se pot identifica și se pot localiza cu precizie, imediat după cutremur, zonele cu probabilitate ridicată de degradare a elementelelor structurale și nestructurale. În acest fel se evită investigaţiile structurale generalizate post-seism, care afectează sever funcționalitatea spațiilor investigate şi generează costuri semnificative şi întârzieri în redeschiderea clădirii.

Chiar şi la un cutremur de intesitate redusă, care în mod normal nu generează degradări la nivelul structurii de rezistenţă, instrumentarea seismică îşi dovedeşte utilitatea. Se poate emite rapid un raport de monitorizare seismică care certifică comportarea structurii la cutremur şi care poate fi prezentat ocupanţilor clădirii, pentru liniştea acestora.
La achiziţia intrumentarii, beneficiarul trebuie să urmărească experienţa demonstrată a furnizorului, disponibilitatea acestuia în vederea derulării activităţii de monitorizare şi de raportare, certificarea echipamentelor conform legii, cu agrement tehnic valabil şi, nu în ultimul rând, atingerea performanţelor tehnice stabilite prin proiect.

APMGS

Adresa: Str. Gârlei nr. 59, camera 1, Bucureşti, Sector 1
Telefon: (+4) 0758 015 833
E-mail: office@apmgs.ro, presedinte@apmgs.ro
NEWSLETTER

Structural Health Monitoring

Un mediu construit de încredere și durabil este cheia siguranței și sănătății umane