#SpitaleSigure este o campanie inițiată de APMGS, menită să aducă în prim-plan importanța unei infrastructuri spitalicești sigure și durabile. Prin această inițiativă, creăm un spațiu de dialog pentru specialiști, administratori și factori de decizie, oferind informații esențiale, soluții moderne și bune practici pentru prevenirea riscurilor și optimizarea siguranței clădirilor medicale.
Domnul Ovidiu Prodan, profesor la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca și director general la Expert Proiect, companie de expertizare tehnică și proiectare specializată în inginerie civilă și inginerie geotehnică, ne vorbește despre importanța sănătății structurale a infrastructurii spitalicești. Siguranța pacienților și a personalului medical depinde de rezistența clădirilor la factori precum seismele, infiltrațiile și încărcările suplimentare generate de echipamente moderne. Soluțiile propuse includ expertize tehnice periodice, implementarea unor sisteme de monitorizare avansate și investiții în consolidarea clădirilor vechi.
Cum vă raportați la subiectul sănătății structurale în ceea ce privește infrastructura spitalicească? Ce este important pentru dvs. referitor la acest aspect?
Sănătatea structurală a infrastructurii spitalicești este o prioritate absolută, având un impact direct asupra siguranței pacienților, personalului medical și echipamentelor critice. Spitalele sunt clădiri esențiale care trebuie să rămână funcționale în orice condiții, inclusiv în caz de dezastre naturale. Aceste structuri trebuie să reziste la factori precum seisme, vibrații, variații climatice și sarcini suplimentare cauzate de echipamentele medicale complexe. De aceea, realizarea unor evaluări periodice și implementarea unor măsuri preventive sunt esențiale pentru a preveni degradarea structurală și pentru a asigura continuitatea funcționării spitalelor în siguranță maximă.
Cum considerați și analizați modul în care arată proiectele de infrastructură spitalicească de la noi, în ceea ce privește urmărirea comportării în timp? Este aceasta o prioritate în exploatarea acestor tipuri de proiecte? De ce?
În România, urmărirea comportării în timp a infrastructurii spitalicești este adesea neglijată sau realizată sporadic, deși ar trebui să fie o practică standard. Multe spitale funcționează în clădiri vechi, unele fără expertiză tehnică actualizată, ceea ce crește riscurile structurale, mai ales în caz de cutremure sau alte dezastre.
Considerăm că monitorizarea continuă a acestor structuri, prin metode moderne precum scanarea 3D, senzori de monitorizare a structurilor și expertizare periodică, ar trebui să devină obligatorie. Acest proces ar permite identificarea din timp a problemelor și prevenirea deteriorărilor majore, reducând costurile pe termen lung și asigurând siguranța pacienților și a personalului medical.
Care sunt principalele riscuri care fac din aceste tipuri de proiecte unele ce trebuie atent monitorizate structural? Și care sunt provocările principale în acest sens?
Fiind situată într-o zonă seismică activă, România se confruntă cu provocarea majoră a cutremurelor, care pot compromite grav stabilitatea clădirilor, mai ales în cazul spitalelor vechi.
În plus, umiditatea și infiltrațiile reprezintă alți factori de risc care afectează materialele de construcție și elementele de rezistență, ceea ce reduce durabilitatea acestora. Totodată, modernizările succesive și instalarea de echipamente noi, care nu au fost prevăzute în proiectele inițiale, pot introduce încărcări suplimentare ce influențează comportamentul structural.
O provocare majoră în abordarea acestor riscuri este lipsa unei legislații clare privind monitorizarea continuă a clădirilor spitalicești, dar și fondurile insuficiente pentru expertizări periodice. De multe ori, în instituțiile publice există o rezistență la schimbare, ceea ce îngreunează implementarea unor soluții moderne de evaluare și monitorizare. Cu toate acestea, este esențial să privim sănătatea structurală a spitalelor ca pe o prioritate, pentru a asigura siguranța pacienților și a personalului medical.
Care sunt recomandările pe care le puteți face atunci când vine vorba despre subiectul sănătății structurale?
Pe primul loc aș menționa realizarea de expertize tehnice periodice pentru a evalua starea clădirilor și a identifica eventualele probleme. Tot în cadrul acestor expertize se pot recomanda programe de monitorizare adaptate nevoilor specifice ale fiecărei clădiri.
De asemenea, este esențială implementarea unor sisteme de monitorizare continuă a infrastructurii spitalicești, utilizând tehnologii moderne precum scanarea 3D, senzori de vibrații și termografia.
Investițiile în consolidarea clădirilor vechi trebuie realizate ca urmare a expertizării acestora și pe baza unor proiecte tehnice optimizate.
Este necesară adoptarea unor reglementări mai stricte privind proiectarea, construcția și monitorizarea infrastructurii spitalicești, precum și alocarea de fonduri suficiente pentru monitorizarea și consolidarea infrastructurii spitalicești.
Invităm toți profesioniștii din domeniu să se alăture inițiativei #SpitaleSigure și să își împărtășească experiențele! Răspunsurile și opiniile vor fi editate împreună cu participanții și publicate pe LinkedIn, iar interviurile complete vor fi disponibile pe site-ul APMGS.
Împreună, putem contribui la siguranța infrastructurii spitalicești din România!