#SpitaleSigure este o campanie de comunicare inițiată de APMGS, având ca scop creșterea nivelului de informare, pregătire și conștientizare a importanței monitorizării structurale și geotehnice în rândul celor care dezvoltă și administrează spitalele din România. Prin această inițiativă, oferim o platformă dedicată discuțiilor relevante despre optimizarea și siguranța infrastructurii spitalicești.
Marian Dragomir, Managing Partner Allied Engineers și membru APMGS, este invitatul nostru de astăzi şi subliniază importanța sănătății structurale în infrastructura spitalicească, evidențiind aspecte esențiale precum siguranța seismică, durabilitatea, flexibilitatea și integrarea sistemelor inteligente de monitorizare.
Cum vă raportați la subiectul sănătății structurale în ceea ce privește infrastructura spitalicească? Ce este important pentru dvs. referitor la acest aspect?
Înainte de toate, într-un spital cu o structură sănătoasă pacienții, personalul medical și echipamentele sensibile sunt în siguranță, iar serviciile de sănătate pot funcționa normal. Structurile spitalicești trebuie să fie proiectate și întreținute astfel încât să asigure nu doar conformitatea cu normele tehnice și de siguranță, ci și crearea unui mediu sigur, flexibil și adaptabil nevoilor unei unități medicale moderne.
Proiectarea adecvată a infrastructurii spitalicești, inclusiv fluxurile de pacienți și personal, este esențială pentru a asigura un mediu de lucru eficient și sigur. Pentru aceasta, deosebit de importante sunt următoarele aspecte:
- Siguranța seismică și stabilitatea structurală: identificarea celor mai bune soluții constructive și materiale de construcț care să răspundă cerințelor esențiale privind sigurața seismică și stabilitatea structurală;
- Durabilitatea și întreținerea construcției: proiectarea unor sisteme eficiente de întreținere și monitorizare a sănătății structurale, precum senzori de monitorizare a fisurilor sau deformărilor;
- Flexibilitatea și adaptabilitatea: proiectare modulară care să permită extinderea sau modificarea spațiilor în funcție de necesitățile viitoare ale spitalului, posibilitatea de a reconfigura interiorul fără afectarea structurii principale;
- Siguranța împotriva incendiilor și altor riscuri: materiale și soluții constructive care să prevină propagarea incendiilor, căi de evacuare sigure și bine proiectate, sisteme eficiente de detecție și stingere a incendiilor;
- Integrarea sistemelor inteligente de monitorizare: utilizarea celor mai adecvate tehnologii pentru supravegherea sănătății structurale în timp real, implementarea unor sisteme de alertă timpurie în caz de degradare sau cutremur.
Toate aceste aspecte sunt fundamentale pentru a asigura nu doar sănătatea infrastructurii, ci și calitatea serviciilor medicale oferite.
Cum considerați și analizați modul în care arată proiectele de infrastructură spitalicească de la noi, în ce privește urmărirea comportării în timp? Este aceasta o prioritate în exploatarea acestor tipuri de proiecte? De ce?
De-a lungul anilor, infrastructura spitalicească din România a fost subfinanțată, ceea ce face ca multe spitale să aibă nevoie urgentă de renovări, consolidări și modernizări. În aceste condiții, urmărirea comportării în timp a clădirilor existente, precum și a celor ce urmează a fi construite, ar trebui să devină o prioritate în perioada următoare. Din păcate, bugetele alocate sunt concentrate mereu pe etapa de execuție și mai puțin pe perioada de exploatare/ mentenanță.
Monitorizarea continuă ajută la identificarea timpurie a problemelor structurale, cum ar fi crăpăturile, deformările sau deteriorarea materialelor, ce pot compromite siguranța clădirii. Prin evaluarea constantă a stării clădirii se pot lua măsuri preventive pentru a evita accidentele sau incidentele care ar putea pune în pericol viețile pacienților și ale personalului medical. Totodată, monitorizarea infrastructurii permite identificarea problemelor înainte ca acestea să devină costisitoare. Astfel, se pot planifica lucrări de întreținere și reparații care să minimizeze impactul asupra derulării activităților din cadrul spitalului.
Care sunt principalele riscuri care fac din aceste tipuri de proiecte unele care trebuie atent monitorizate structural? Și care sunt provocările principale în acest sens?
Din punct de vedere al riscurilor seismice, spitalele trebuie astfel proiectate încât să rămână operaționale chiar și după un cutremur major.
De asemenea, trebuie să se țină cont de:
- încărcările mari și variabile și de vibrații: traficul intens de persoane, lifturile și echipamentele mecanice pot produce vibrații care trebuie atenuate prin soluții structurale adecvate, capabile să asigure un mediu stabil, fără vibrații excesive echipamentelor medicale sensibile (RMN, CT, microscoape etc.);
- riscul de uzură și deteriorare excesivă, tinând cont că spitalele funcționează 24/7, ceea ce poate compromite integritatea clădirilor;
- riscul de incendiu și propagarea fumului: utilizarea de materiale ignifuge, soluții structurale care să prevină propagarea focului între secții, sistem de ventilație pentru evacuarea fumului și căi de evacuare proiectate astfel încât să permită o evacuare rapidă și sigură chiar si în condiții extreme.
În ceea ce privește provocările, una importantă ține de faptul că multe spitale se confruntă cu lipsa banilor, ceea ce face dificilă alocarea de fonduri pentru monitorizarea și întreținerea infrastructurii. Apoi, procesele birocratice de aprobare a acestor fonduri pot întârzia implementarea programelor de monitorizare și întreținere. Abordarea acestor provocări este însă esențială pentru a asigura un mediu sigur și eficient pentru pacienți și personal.
Care sunt recomandările pe care le puteți face atunci când vine vorba despre subiectul sănătății structurale?
Când discutăm despre sănătatea structurală a unei construcții, în special a unei unități spitalicești, este esențial să adoptăm o abordare preventivă și proactivă. De sănătatea structurală a unei construcții spitalicești depinde siguranța pacienților și a personalului medical. Aceasta trebuie garantată printr-o proiectare inteligentă, cu respectarea standardelor si normelor aplicabile, execuție de calitate, monitorizare constantă și întreținere preventivă. Implementarea acestor măsuri asigură o clădire durabilă, sigură și eficientă, capabilă să funcționeze în orice condiții.
Invităm toți profesioniștii din domeniu să se alăture inițiativei #SpitaleSigure și să își împărtășească experiențele! Răspunsurile și opiniile vor fi editate împreună cu participanții și publicate pe LinkedIn, iar interviurile complete vor fi disponibile pe site-ul APMGS.
Împreună, putem contribui la siguranța infrastructurii spitalicești din România!