Mariana Garștea, CEO-ul companiei Sixense România, a vorbit, într-un interviu în exclusivitate pentru InvestinginProperty, despre problemele de la nivelul infrastructurii critice din București, dar și despre soluțiile pe care autoritățile le au la îndemână pentru a remedia aceste neconformități care reprezintă „o urgență națională”.

Aproape jumătate dintre podurile și pasajele rutiere din București care au fost expertizate în ultimii patru ani de către Primăria Capitalei sunt neconforme cu regulile de siguranță pentru trafic și cetățeni. Ba mai mult, trei dintre aceste elemente de infrastructură se află într-o stare critică, iar acestea sunt: pasajele Obor și Lujerului și Podul Băneasa.

Podurile sunt elemente esențiale ale infrastructurii, asigurând legături vitale pentru mobilitatea oamenilor și a bunurilor. În București, unde traficul e intens și în continuă creștere, podurile trebuie să fie sigure, rezistente și bine întreținute. Totuși, în ultimii ani, cu toții am asistat la o serie de semnale de alarmă cu privire la starea podurilor din București și din zona orașului. Fisuri, degradări vizibile, restricții de tonaj sau chiar închideri temporare – toate aceste situații afectează nu doar traficul, ci și siguranța cetățenilor.

Din 2022 încoace au fost realizate expertize tehnice a peste 20 de poduri din Capitală, iar majoritatea podurilor și pasajelor din București se află în stare tehnică 4 (nesatisfăcătoare) sau chiar 5 (critică). Pentru trei aflate în stare critică a fost aprobat de către PMB buget pentru reabilitare și punere în siguranță. Acestea sunt Obor, Lujerului și Băneasa.

Dintre cele peste 20 de elemente de infrastructură analizate în ultimii ani, foarte puține dintre acestea au primit calificativul „satisfăcător”. Printre acestea se numără Podul Băneasa și podul de la Lacul Tei.

Pentru podurile și pasajele aflate în cele mai avansate stadii de degradare au fost aprobate recent fonduri pentru reabilitare. Problema este însă că, între momentul aprobării și începerea efectivă a lucrărilor, pot trece luni întregi. În acest interval, aceste structuri continuă să fie utilizate, expunându-se unor riscuri majore. Din păcate, opțiunile sunt limitate, iar în România ideea de prevenție ajunge cu greu la factorii de decizie.

Care sunt cauzele acestei situații?

Este vorba despre un cumul de factori. În primul rând e vorba de lipsa investițiilor constante și planificate. Este o problemă cronică și sistemică a finanțării lucrărilor de întreținere a podurilor în perioada de exploatare. De multe ori aceasta nu a fost considerată o prioritate pentru autoritățile publice care gestionează infrastructura critică. Intervențiile au fost făcute sporadic, fără o strategie coerentă pe termen lung.

În al doilea rând, este vorba despre calitatea materialelor și a execuției lucrărilor. Atât în cazul podurilor vechi, cât și al celor noi, au fost semnalate situații în care materialele utilizate sau modul de execuție nu au respectat în totalitate standardele necesare. Astfel de abateri conduc inevitabil la degradări premature ale infrastructurii. De multe ori, au fost folosite materiale de calitate inferioară, într-un efort de a reduce costurile, cu consecințe directe asupra durabilității construcțiilor.

Degradările afectează și fluiditatea traficului, impunând adesea restricții de tonaj sau chiar închiderea completă a circulației. Aceste măsuri, deși necesare, au un impact direct asupra mobilității urbane și pot genera blocaje și întârzieri semnificative în oraș.

Circulația pe poduri aflate într-o stare tehnică necorespunzătoare implică riscuri semnificative. În cel mai grav scenariu, poate duce la accidente serioase, inclusiv la prăbușirea parțială sau totală a structurii, cu consecințe majore asupra siguranței publice.

Să ne imaginăm ce înseamnă să închizi azi Pasajul Obor sau podul Băneasa.

Citește mai mult la: https://investinginproperty.ro/2025/04/28/interviu-exclusiv-podurile-din-bucuresti-improprii-utilizarii-din-cauza-degradarii-aceasta-este-o-urgenta-la-nivel-national/