De când sunt prezenți pe piața locală, Sixense România – parte din Sixense Group – au văzut piața crescând, dezvoltându-se și îndreptându-se spre o maturizare la care au pus umărul în mod considerabil. Misiunea companiei este să optimizeze și să prelungească durata de viață a mediului construit, prin expertiză integrată și soluții digitale, fiind în strânsă colaborare cu proiectanți, consultanți, gestionari de infrastructură și alți profesioniști în construcții.
Dacă atunci când și-au început activitatea în România, nivelul la care făceau monitorizare părea ceva de nemaivăzut pentru industrie, încetul cu încetul au început să explice, să ghideze, să seteze standardele și să integreze digitalizarea în serviciile de monitorizare.
Iar mediatizarea intensă a tuturor efectelor dezastruoase pe care lipsa unei strategii profesioniste de monitorizare le are – le-a deschis calea spre tot mai multe conversații despre cum păstrăm sănătatea structurală a clădirilor și a infrastructurii cu ajutorul tehnologiei și a expertizei solide în domeniu. Despre toate acestea ne-a povestit mai multe Mariana Garștea, CEO Sixense România, specialist în monitorizare structurală și geotehnică și în soluții pentru transformarea digitală a infrastructurii.
Monitorizarea pare a fi uneori „cartoful fierbinte” dat de la unii laalții pe un proiect de construcții și totul începe chiar de la etapa decontractare. Cine ar trebui de fapt să își asume contractarea acestorservicii? Cum se întâmplă, de fapt, lucrurile pe piața de la noi?
Dacă luăm lucrurile ca la carte (și este suficient să ne uităm laNormativul privind urmărirea comportării în timp a construcțiilor P130-1999), când vine vorba despre cine ar trebui să fie responsabil decontractarea lucrărilor de monitorizare, răspunsul este clar: cel careare cel mai mare interes în a obține date clare și corecte – acela artrebui să preia și contractarea acestei activități. În mod evident,această parte este chiar Beneficiarul, adică proprietarul proiectului,investitorul sau gestionarul direct al infrastructurii, după caz. /El/trebuie să fie în control, /el/ trebuie să fie informat și să înțeleagăce se întâmplă cu proiectul său și dacă munca tuturor celorlalte părțiimplicate respectă standardele de calitate, precum și sănătateastructurală a clădirii sau a construcției date.
În realitate însă, lucrurile nu stau întotdeauna așa. Pe plan local,situația face ca lucrările de monitorizare să fie transferate de obiceicătre Constructor. Per se, nu este ceva rău în acest lucru, însă toteste important ca Beneficiarul să se asigure că serviciile demonitorizare sunt tratate cu un nivel de atenție sporită, că suntbugetate corect și că sunt contractați specialiștii potriviți pentru ele.
De asemenea, mai întâlnim și situația în care partenerul de monitorizareeste contractat de Constructor, organizarea și comunicarea realizându-seîn relație directă cu acesta –, dar Beneficiarul controlează procesul deselecție al furnizorului și raportarea se face direct către toatepărțile implicate, inclusiv către Beneficiar.
Oricare ar fi situația, atrag atenția asupra unui aspect esențial:/mindset/-ul, atunci când vorbim despre contractarea serviciilor demonitorizare structurală și geotehnică, ar trebui să fie orientat spregăsirea celei mai bune variante de lucru, cu partenerul cu experiențărelevantă și demonstrată, care-și desfășoară activitatea pentru bineleproiectului și în corelație cu obiectivele acestuia.
În niciun caz nu ar trebui să ne raportăm la monitorizare ca la un lucru„de bifat”, fără să avem situația reală din teren și răspunsul laîntrebarea: este construcția/ proiectul respectiv sănătos din punct devedere structural? Am văzut chiar de curând, din păcate, tot mai multesituații puternic mediatizate despre ce înseamnă tratarea monitorizăriiîn mod superficial, pe fugă sau cu mentalitatea „mie nu mi se va întâmpla nimic”. Și este regretabil că trebuie să aflăm despre accidenteșocante, cu pierderi umane și materiale, ca să avem acest „wake up call”.
Ce fel de riscuri și ce fel de beneficii are fiecare situație dintrecele descrise de .dvs? Care este cazul ideal sau optim, după părereadvs. și de ce?
Cazul ideal și cel mai fericit este, așa cum spuneam mai sus, cel alcontractării directe de către Beneficiar. Acesta trebuie să se asigure,până la urmă, că are alături o terță parte independentă, care prinlucrările de monitorizare validează ipotezele de proiectare și îireprezintă interesele în acest sens, în mod transparent și direct.
În cazul contractării de către Constructor, lucrurile pot devenidificile doar dacă singurul interes este pe termen scurt: să scăpăm de oamendă, să fabricăm rapid niște hârtii sau să facem monitorizarea dinbirou. Este nevoie de o muncă reală de echipă și de colaborare cu toatepărțile implicate (proiectant, project manager etc.), pentru ca valoareaactivității de monitorizare să se vadă și să fie dusă până la capăt îninteresul proiectului.
Deci aș spune că nicio situație nu este fundamental greșită, atât timpcât jucătorii implicați au același obiectiv și interes: să construiascăsolid, calitativ, durabil. De aceea, soluțiile noastre integrează ocomponentă digitală importantă, care facilitează accesul la date,interpretarea lor, punerea lor pe masă pentru toată lumea, înțelegereaîn profunzime a specificității fiecărui proiect și, evident, luarea unordecizii în consecință.
Atunci când adăugăm activității de monitorizare – în execuție sauexploatare – o dimensiune digitală, se vede și mai clar și devine și maievident cine vrea să își asume transparența unei colaborări și respectulfață de standardele de calitate.
Cum ajută sau, dimpotrivă, încurcă inclusiv specificațiile din caietelede sarcini? Vă confruntați uneori cu provocări care pornesc chiar deaici? Cum le gestionați? Dați-ne câteva exemple.
Da, ne confruntăm uneori cu provocări pornind încă de la caietele desarcini și cu cerințe care pot vicia calitatea activității noastre șicorectitudinea întregului proces până la urmă. Un exemplu elocvent estecând anumiți furnizori de echipamente participă la elaborarea anumitorcaiete de sarcini și au ca unic scop vânzarea cât mai multorechipamente, scopul inițial al lucrărilor devenind irelevant. Și aici,din păcate, pierde Beneficiarul prin supradimensionarea proiectului deinstrumentație, instrumentație ce devine redundantă; se pierd astfelbugete importante, care ar putea fi folosite în alt mod. Sau avemcealaltă extremă, când proiectul de instrumentație este făcut doar ca săse bifeze ca fiind făcut. În acest caz, avem instrumentațiesubdimensionată, bugete subdimensionate și, din nou, riscurile nu suntmonitorizate, iar scopul în sine al proiectului devine irelevant.
Un alt exemplu concret, este că întâlnim deseori noțiunea de „forajepiezo-inclinometrice”, o cerință profund greșită. Sistemele demonitorizare inclinometrice și piezometrice sunt diferite prindefiniție, deci sunt reglementate diferit, amplasarea lor în teren seface diferit, la fel și modul de instalare etc. Așa că devine evident căscopul unor lucrări de monitorizare pentru care se cer astfel de lucrurinu va fi îndeplinit niciodată, iar informațiile obținute în urmainstalării unei astfel de „struțo-cămile” sunt total irelevante înimaginea de ansamblu.
Tocmai de aceea, alegerea unui partener de monitorizare competent șiindependent este esențială. Se pierde mult timp, și, bineînțeles, sepierd bugete importante – atunci când contractarea serviciilor demonitorizare pornește din start pe un fundament șubred, ca în toatesituațiile pe care le-am exemplificat mai sus.
Înțeleg nevoia de optimizare și de identificare a unor soluții tehniceadaptate unui anumit proiect, însă este esențial să nu facem rabatatunci când vine vorba despre siguranța construcțiilor și protejarea înfața unor riscuri foarte reale și care nu sunt atât de izolate pe câts-ar crede (veșnicul „lasă, că mie nu mi se întâmplă”, deși vedemincidente de tot felul în fiecare zi).
Dacă tot trebuie făcută, prin lege, monitorizarea, măcar să o facem cumtrebuie.
Susțineți că digitalul și tehnologiile sunt viitorul inclusiv înserviciile de monitorizare. Unde suntem la acest capitol pe piața localăși cum credeți că putem ajunge la transformare digitală? Cum aratăsoluțiile .dvs în acest sens și ce pot să facă ele mai concret?
Aș spune că sunt chiar prezentul, mai ales dacă ne uităm puțin la ce seîntâmplă în alte țări nu atât de îndepărtate de România.
Pe piața locală, cred că suntem în plină dezvoltare; încă mai este dedus, pe alocuri, o muncă de convingere legată de toate beneficiile pecare digitalizarea și tehnologiile le aduc inclusiv în activitatea demonitorizare și în industria de construcții în sens larg. Iar noi facemasta continuu: explicăm, suntem aici cu argumente și consultanță pentrua ne ghida clienții.
Însă cred că nu va mai fi o alegere pentru mult timp – standardele se înăspresc, UE pune presiune pe nivelul de calitate, de peste tot vinenevoia eficientizării resurselor și a investiției, iar utilizatoriifinali vor o experiență superioară de locuire, de muncă, respectiv dedeplasare.
Între timp, noi suntem prezenți pe piață deja de mai bine de 10 ani cusoluții digitale <https://www.sixense-group.com/en> care pot fiintegrate atât în procesele de project management, cât și în cele derisk sau asset management. Prin tot ce facem, ne asigurăm că punem ladispoziție cea mai bună soluție pentru a avea proiecte sigure,eficiente, fluide, sănătoase pe termen lung.
Citește articol complet la: https://www.arenaconstruct.ro/mariana-garstea-sixense-romania-este-regretabil-ca-trebuie-sa-aflam-despre-accidente-grave-ca-sa-avem-un-wake-up-call-legat-de-serviciile-de-monitorizare-geotehnica-si-structurala/