Doamna Mariana Garștea, Președinte APMGS și Director General al Sixense România, a acordat un interviu revistei Drumuri și Poduri, în care a explicat modul în care tehnologiile Internet of Things (IoT) sunt utilizate în activitatea de monitorizare, în special pentru urmărirea comportării în timp a infrastructurii rutiere și feroviare.

În cadrul interviului, aceasta a detaliat ce implică monitorizarea automatizată în timp real, cât de simplu poate fi implementată în practică și ce tehnologii stau la baza acestui proces. Iată ce presupune monitorizare automatizată, în timp real și cât de ușor poate fi implementată de fapt, respectiv ce tehnologie are la bază.

În primul rând, ce reprezintă tehnologiile IoT în monitorizare? R: Tehnologia IoT (Internet of Things) în monitorizarea infrastructurii implică utilizarea unor dispozitive conectate la Internet pentru a colecta, analiza și oferi date în timp real despre starea, performanța, sănătatea și siguranța structurală a diverselor proiecte de infrastructură. Ne referim aici la drumuri, poduri, căi ferate etc.

În general, IoT în monitorizarea infrastructurii implică: senzori care pot măsura diverși parametri precum vibrațiile, temperatura, umiditatea, tensiunea, presiunea sau alți factori relevanți. Aceștia sunt instalați în locuri strategice, critice ale infrastructurii. Pe de altă parte, implică conexiune la Internet, ceea ce permite transferul de date în timp real către o platformă software sau către un centru de control. Apoi, implică analiza datelor prin utilizarea unor algoritmi avansați, inclusiv prin inteligență artificială sau machine learning, pentru a detecta anomalii și a oferi informații valoroase. Nu în ultimul rând, implică alarme și notificări de fiecare dată când sunt detectate probleme, cum ar fi o fisură, o fluctuație de tensiune într-un cablu, un risc ce poate deveni critic, dar în cazul cărora se poate interveni proactiv, înainte să se producă un incident major. De asemenea, platformele IoT pot fi integrate și cu sisteme de management al infrastructurii pentru planificarea reparațiilor, optimizarea bugetelor și reducerea costurilor de întreținere per total.

Înțeleg cum toate acestea pot să pară ceva ce ține exclusiv de viitor – poate chiar un viitor îndepărtat – dar vă asigur că este standardul în ceea ce facem noi, adică monitorizare geotehnică și structurală. Și este ceea ce am implementat și continuăm să implementăm și în România, acolo unde există deschidere și viziune din partea autorităților gestionare de infrastructură.

Cum poate tehnologia IoT să revoluționeze monitorizarea drumurilor și podurilor? R: Așa cum probabil se poate înțelege din ce am descris anterior, tehnologia IoT are capacitatea de a transforma radical modul în care monitorizăm infrastructura rutieră, dat fiind că presupune implementarea unor soluții inteligente ce colectează date în timp real.

Această abordare permite autorităților și operatorilor de drumuri să răspundă nivelului de risc – mult mai ridicat pentru proiecte critice de infrastructură –, dar și să identifice problemele înainte ca acestea să devină grave, facilitând intervenții proactive, precum și planificarea eficientă a întreținerii. Astfel, IoT nu doar că îmbunătățește siguranța rutieră, dar contribuie și la optimizarea costurilor de întreținere, prin reducerea necesității de inspecții fizice frecvente. De asemenea, acest tip de monitorizare permite decizii bazate pe date, pe informații reale și precise. Integrarea IoT contribuie la creșterea transparenței în gestionarea proiectelor de infrastructură, oferind informații accesibile tuturor părților interesate despre starea drumurilor și podurilor.

Mai fac o precizare importantă: știu că pentru mulți factori de decizie investiția inițială este, poate, bariera cea mai mare pentru a adopta un astfel de model de monitorizare pe termen lung. Însă trebuie să subliniez că beneficiile de a avea acest sistem în place depășesc cu mult costurile inițiale, contribuind semnificativ la menținerea unei infrastructuri durabile și rezistente.

Care sunt provocările pe care le întâmpinați în integrarea acestor soluții tehnologice și care este modul prin care le depășiți, în cadrul Sixense România? R: Deși integrarea tehnologiilor IoT în monitorizarea infrastructurii rutiere aduce numeroase avantaje, există și provocări semnificative care trebuie abordate. Una dintre principalele dificultăți este asigurarea unei infrastructuri IT adecvate care să suporte volume mari de date generate de senzorii instalați pe teren.

De asemenea, există provocări legate de interoperabilitatea sistemelor existente cu noile tehnologii IoT. Este esențial ca toate componentele să comunice eficient pentru a asigura o analiză corectă a datelor. În plus, problemele legate de securitatea cibernetică sunt o preocupare majoră; protejarea datelor sensibile împotriva accesului neautorizat este crucială pentru menținerea integrității sistemului. Aș vrea să menționez și că noi suntem echipați și pregătiți să le gestionăm pe toate. Nimeni nu trebuie să își facă griji referitor la provocările de mai sus atunci când vine vorba despre activitatea noastră. Dat fiind că facem parte dintr-un grup internațional cu experiență semnificativă, de aproape 30 de ani, și că avem propriile soluții tehnologice patentate, testate pe mii de proiecte din toată lumea, ne ajută să implementăm cu succes monitorizarea automatizată și în proiectele din România.

Întotdeauna însă, cheia este în colaborarea strânsă dintre autorități, dezvoltatori și specialiști în monitorizare și tehnologie, așa cum suntem noi.

În final, vreau să mai subliniez un lucru: nu este vorba doar despre tehnologie în ceea ce facem noi, pentru că noi nu ne raportăm la munca noastră ca la cea a unui furnizor de tehnologie sau de soluții tehnologice și atât. Partea de IoT face parte dintr-un ecosistem complex, care presupune înțelegerea în profunzime a obiectivelor și nevoilor dintr-un proiect de monitorizare, apoi conectarea acestora cu soluția potrivită și, bineînțeles, acest lucru se poate face doar printr-un know-how tehnic foarte solid. Suntem ingineri, specialiști și consultanți foarte buni în primul rând – și știm când anume și cum anume să integrăm și tehnologie și digitalizare în ceea ce facem, atunci când situația, respectiv nivelul de risc, o cere.

Tot ceea ce facem adresează, de fapt, menținerea sănătății structurale pe termen lung. Tehnologia răspunde pentru „cum" facem acest lucru, însă obiectivul rămâne unul mai mare: prelungirea duratei de viață a mediului construit.