Interviu cu Mariana GARȘTEA, CEO Sixense România și Președinte APMGS

Tot mai multe lucrări de poduri trec printr-o serie de lucrări de reabilitare și întreținere, un semnal foarte bun pentru infrastructura de transport a României. Odată cu aceste lucrări, podurile trebuie testate și verificate din punct de vedere al siguranței structurale, înainte de a fi repuse în folosință. Același lucru este valabil și pentru lucrările nou dezvoltate în acest sens. Ne-a explicat mai multe despre cum se face această testare, ce presupune procesul și cât de importante sunt aceste tipuri de lucrări Mariana GARȘTEA, CEO Sixense România, o companie cu expertiză în servicii de urmărire a comportării construcțiilor în timp prin soluții digitale. Sixense România este și autorizată ca laborator pentru lucrări de analize și încercări în construcții, ceea ce o plasează ca un partener de încredere pentru testarea și verificarea siguranței structurale a podurilor. De altfel, compania este cunoscută pentru faptul că a realizat lucrări de încercare cu acțiuni de probă pentru cel mai mare pod suspendat din România, Podul de peste Dunăre de la Brăila. Mai multe amănunte aflați din interviul pe care-l publicăm în continuare.

 Î: Podurile sunt un tip de infrastructură critică și complexă. Care sunt lucrurile pe care factorii de decizie trebuie să se asigure că le au implementate, pentru siguranța structurală a oricărui tip de pod?

R: Indiferent că este vorba despre poduri rutiere, feroviare, asociate autostrăzilor, drumurilor naționale, județene sau orașelor și municipiilor, pentru orice tip de pod ar trebui să fie luate în calcul două operațiuni principale importante, atunci când ne referim la sănătatea structurală a acestei infrastructuri.

Pe de o parte, încercarea cu acțiuni de probă a podurilor conform STAT 12504-85 – înainte de a fi date în exploatare – lucrări extrem de importante, pentru a evalua că podurile se comportă așa cum au fost proiectate, fără să prezinte riscuri asupra celor care vor traversa aceste suprastructuri.

Pe de altă parte, după darea în exploatare a unui pod, chiar și în timpul execuției lucrărilor, este absolut esențială urmărirea comportării sale în timp. Chiar dacă podul a fost declarat sigur, în stare satisfăcătoare sau chiar în stare nesatisfăcătoare, există nenumărate riscuri care pot afecta suprastructura în timp. Vorbim despre o infrastructură intens utilizată, supusă atât acțiunii factorilor externi (temperatură, vibrații, șocuri climatice etc.), cât și fenomenului natural de îmbătrânire, care poate fi accelerat în lipsa unui proces de întreținere corect.

Urmărirea comportării în timp a podurilor trebuie făcută cu mare atenție și responsabilitate și ne va furniza informații pe care să se bazeze tot procesul de mentenanță și întreținere, inclusiv intervențiile punctuale, în caz de urgență majoră. Urmărirea comportării în timp înseamnă informație vitală pentru siguranța infrastructurii de transport rutier și feroviar.

Având în vedere durata de viață a podurilor care crește, modificările constante ale condițiilor externe de mediu din cauza schimbărilor climatice, condițiile geotehnice, temperatura și umiditatea, care reduc treptat durabilitatea și siguranța structurilor podurilor, e o nevoie stringentă de a înțelege starea actuală de sănătate a podurilor în timp util. E nevoie ca podurile să fie echipate cu sisteme de monitorizare a sănătății pentru a evalua și a reduce riscurile potențiale și pentru a prelungi lor durata de viață. Monitorizarea automatiză și real time trebuie să devină componenta de bază în proiectele de monitorizare emise de către Proiectanți și nu o excepție, clar raportat la fiecare tip de proiect și riscurile aferente. Monitorizarea structurală în timp real a unui pod este o garanție importantă pentru funcționarea acestuia în siguranță.

Spre deosebire de inspecția vizuală manuală, tradițională, cu dispozitive transportate, sistemele moderne de monitorizare a sănătății podurilor (SHM) reduc semnificativ forța de muncă și costurile materiale utilizate pentru inspecții și realizează monitorizarea în timp real a eforturilor, deformării, vibrațiilor și a altor caracteristici ale podului, prin instalarea senzorilor. Sistemul de monitorizare integrează funcții precum colectarea datelor, diagnosticarea sănătății și avertizarea de deteriorare, făcând întregul proces de monitorizare structurală a podului dinamic și convenabil.

Î: Să ne întoarcem și la lucrările de încercări cu acțiuni de probă ale podurilor. Care este modalitatea corectă prin care se fac aceste lucrări? Ce reguli trebuie respectate în acest sens?

R: Așa cum spuneam, STAS 12504-86 reglementează foarte clar care poduri trebuie încercate.

Prin încercările statice și dinamice, se urmărește și se verifică, prin măsurători de deformații și deplasări în punctele caracteristice, funcționalitatea sub sarcini statice și dinamice. În concordanță cu prevederile de calcul și rezultatele măsurătorilor, se determină stabilitatea și rezistența structurii sub acțiuni statice și dinamice.

Altfel spus, tot acest proces ne oferă informații esențiale despre rezistența și stabilitatea unei structuri, despre comportarea sa elastică, dar și despre deformațiile sau deplasările anumitor secțiuni, cu scopul de a stabili conformitatea folosirii acelui pod în condiții 100% sigure. Încercarea, ce poate fi acțiuni permanente (constante) și cu acțiuni de probă (variabile), reprezintă de fapt testul suprem că suprastructura se comportă așa cum a fost proiectată, deci că este construită să reziste, să fie sigură și funcțională pe toată durata de viață proiectată, evident având un proces de întreținere și mentenanță corect implementat și bugetat.

De asemenea, în cazul podurilor date deja în exploatare, pe lângă expertiza necesară, este modalitatea cea mai eficientă să aflăm care este gradul de uzură al podului, precum și în ce măsură a fost el afectat de: încărcările din trafic, de factori nefavorabili externi, de depășirea greutăților maxime ale vehiculelor angajate în traversarea suprastructurii, de acțiunea terenului din amplasamentul structurii și/sau obstacolului traversat, de corectitudinea lucrărilor de întreținere realizate anterior sau chiar de anumite erori de execuție.

Întorcându-mă la subiectul întrebării, primul lucru de care trebuie ținut cont este chiar bugetarea acestui tip de lucrări. Mă bucur să văd însă că, în ultima perioadă, niciun proiect major de poduri nu mai ignoră aceste lucrări de încercări, activitate care este prevăzută de la bun început ca o prioritate, așa cum sunt prevăzute toate celelalte operațiuni: proiectarea, execuția și altele. Apoi, este nevoie de o expertiză reală pentru elaborarea proiectului de încercare, ce trebuie elaborat de proiectantul lucrării. Recomandarea pe care o pot face aici pentru factorii de decizie și autoritățile gestionare de infrastructură este să aleagă cu atenție proiectanții cu care fac echipă, dat fiind că este nevoie de un know-how specific pentru a realiza acest proiect de încercare. Nu în ultimul rând, procesul de încercare pornește de la o instrumentare corectă. Așadar, sistemul de instrumentație integrat în proiectul de încercare nu trebuie făcut doar din birou sau să se bazeze pe o instrumentație depășită, ci este important să poată fi implementat în teren și să existe și furnizori în piață, cel puțin 2-3 opțiuni. În acest sens este necesară o colaborare foarte bună și strânsă între echipa de proiectare și cea de instrumentare și monitorizare. Pentru a ne asigura că derulăm un proces cât mai corect din punct de vedere tehnic, este nevoie de un dialog continuu și de un parteneriat în care există deschidere, dezbatere și colaborare între specialitățile implicate.

Î: La ce să se uite administratorii de poduri pentru a face corect selecția partenerului responsabil de lucrările de încercare cu acțiuni de probă, respectiv de urmărire a comportării în timp a acestor proiecte? Există câteva repere de bune practici în acest sens?

R: Primul și cel mai important lucru pe care vreau să-l menționez este că societatea care va face fie lucrările de încercare cu acțiuni de probă, fie urmărirea comportării în timp – trebuie să fie autorizată conform HG nr. 808 din 14 iulie 2005, pe toate tipurile de măsurători necesare. În conformitate cu aceste indicații, se cere în mod explicit ca activitățile de urmărire a comportării în timp a construcțiilor să fie efectuate exclusiv de către o companie autorizată ca Laborator de analize și încercări în activitatea de construcții. Autorizarea laboratoarelor de analize și încercări în

activitatea de construcții se face de către Inspectoratul de Stat în Construcții (I.S.C.).

De ce este atât de importantă această autorizare? Voi explica pe scurt ce înseamnă pentru Beneficiar ca partenerul ales să funcționeze ca laborator autorizat. Este vorba despre o garanție pentru calitatea și expertiza companiei care execută aceste lucrări. Autorizarea înseamnă lucrul cu o echipă care știe cu exactitate ce are de făcut, care lucrează pe baza unor procese clare, autorizate și auditate de un organ al statului, cu echipamente sigure, deja testate și validate în lucrări similare anterioare și care face echipă cu subcontractori de asemenea evaluați și aprobați din punct de vedere tehnic și calitativ.

Noi înșine ne-am autorizat ca laborator de încercări și analize în construcții și suntem în prezent singura companie care deține un laborator autorizat și dedicat exclusiv activității de monitorizare structurală și geotehnică, cu 3 arii importante de acțiune: acustică și vibrații, geotehnică și teren de fundare, respectiv încercări pentru expertizarea construcțiilor. În numai 4 luni, am efectuat lucrările de încercare pentru mai mult de 25 de poduri de toate tipurile.

Revenind la întrebarea inițială, aș vrea să mai punctez că partenerul ales pentru a desfășura activități legate de sănătatea structurală a podurilor ar mai fi indicat: să facă parte dintr-o asociație sau comunitate de profil, să dețină o serie de certificări de calitate (tip ISO), să cunoască și să implementeze standardele ISO de specialitate (SR EN ISO 18674-1 – Reguli generale, SR EN ISO 18674-3 – Inclinometre, ISO_18674-4_2020 – Piezometre, SR EN ISO 18674-2 – Extensometre, ISO_18674-5_2019 – Celule de presiune etc.), să dispună de profesioniști cu experiență, mai exact de ingineri specializați pe acest tip de lucrări, cu referințe importante.

Î: Se fac toate aceste lucruri despre care vorbiți la noi în țară? Cum arată starea structurală a podurilor, la o evaluare pe care o puteți face?

R: Dacă ne uităm la statisticile recente, aproximativ jumătate dintre cele 4.482 de poduri aflate în administrarea C.N.A.I.R. sunt incluse în clasele de stare tehnică 3 și 4, ceea ce înseamnă că au nevoie de lucrări de reabilitare, punere în siguranță sau de înlocuire a unor elemente, iar alte sute de poduri aflate în gestiunea autorităților locale sunt încă în stare critică, fiind extrem de vulnerabile.

Pe de altă parte, vedem și că mai multe lucrări de întreținere au fost demarate, iar autoritățile locale nu trec peste operațiunile de încercări, ceea ce nu poate decât să ne bucure și să ne arate că există loc pentru îmbunătățire, schimbare și dorința de a face lucrurile ca la carte.

Cu siguranță noi alegem să ne uităm la partea plină a paharului, mai ales pentru că, în experiența noastră de a lucra pe proiecte de infrastructură de transport, am întâlnit specialiști și Beneficiari interesați de sănătatea structurală, cu adevărat preocupați de ce pot să facă pe termen lung pentru a avea o infrastructură durabilă și sigură. De la ei și cu ajutorul lor putem începe să construim, să dezvoltăm și să întreținem corect.

Mai sunt de părere și că multiplele incidente și accidente – regretabile – cărora le-am fost martori în ultimii ani au tras un semnal de alarmă și ne-au alertat pe toți. Ca urmare, observ că există o mai mare preocupare față de a începe un proces corect, pe termen lung, pentru sănătatea structurală a podurilor, ceea ce include să luăm în calcul lucrările de încercare cu probe, respectiv urmărirea comportării în timp a acestora.

Articol apărut în revista DRUMURI ȘI PODURI nr.313, octombrie 2023