Sub presiunea profesioniștilor din industria construcțiilor, digitalizarea tinde să devină regulă în infrastructură, iar utilizarea BIM cerință în caietele de sarcini întocmite de autoritățile publice ordonatoare de credite.

Digitalizarea construcțiilor și infrastructurii rutiere nu mai este o opțiune, ci o condiție pentru livrarea proiectelor în termen și la costuri controlate. În prima zi a evenimentului InfraDays, organizat de ALLBIM NET în parteneriat cu Universitatea Transilvania din Brașov și APDP, reprezentanți ai CNIR, proiectanților și specialiștilor în monitorizare au conturat un diagnostic comun: România face pași rapizi în adoptarea BIM, dar rămâne blocată în lipsa datelor integrate și a standardelor.

Dezbaterea despre BIM în infrastructură a pornit de la o întrebare aparent simplă: ce informație digitală este esențială pentru a evita blocajele de ani de zile în avizare? Răspunsul a venit din partea lui Adrian Udeanu, manager de program în cadrul Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), care a subliniat complexitatea reală a proiectelor.

„Este un subiect de maxim interes care, din punctul nostru de vedere, în momentul de față reprezintă o necesitate. Nu se mai poate fără a avea informații digitalizate. Nu putem vorbi de o singură informație esențială.”

Pentru Compania Națională de Investiții Rutiere, BIM a devenit deja parte din arhitectura contractuală. „Pentru primele contracte lansate în licitație […] criterul BIM a fost cumva impus”, explică Udeanu, subliniind că, în cazul serviciilor, utilizarea a fost inclusiv bugetată, iar în proiectare și execuție a devenit criteriu de punctaj în achizițiile publice.

Într-un sector în care mari constructori precum Strabag sau PORR lucrează deja cu modele digitale în proiecte complexe de infrastructură rutieră mare, tranziția nu mai este tehnologică, ci sistemică. Toți antreprenorii din contractele CNIR au bifat utilizarea BIM, însă provocarea s-a mutat rapid de la adoptare la integrare.

„Ne dorim să ajungem să integrăm informațiile pe care le primim într-o bază unică de date, în format GIS, pentru a avea toate informațiile relevante într-un singur loc”, mai arată reprezentantul CNIR.

Datele sunt noul beton

Sub presiunea cererii de digitalizare exercitată de mediul privat, specialiștii din monitorizare atrag atenția că fără date reale, sistemele rămân doar forme fără fond.

Mariana Garștea, CEO Sixense și președinte Asociația Profesională pentru Monitorizarea Geotehnică și Structurală (APMGS) aduce în discuție o concluzie esențială dintr-un raport internațional semnat de peste 50 de cercetători, realizat pe baza unor date culese pe mai mulți ani din infrastructura reală: „Concluzia centrală este dezarmant de simplă: orice sistem inteligent de decizie – fie că vorbim de AI, de digital twin, de o platformă de management a infrastructurii – nu poate funcționa fără date din teren, de calitate certificată”.

Problema nu este lipsa tehnologiei, ci fragmentarea datelor. În România, monitorizarea geotehnică și cea structurală funcționează în paralel, fără a fi integrate într-un sistem coerent de decizie. În aceste condiții, chiar și proiectele digitalizate rămân vulnerabile.

„Este esențial să avem date înainte, în timpul și după execuție. În lipsa acestora, devine foarte dificil să stabilim responsabilitatea, să demonstrăm tehnic ce s-a întâmplat într-un incident și cine plătește”, explică Mariana Garștea, CEO Sixense.

Dincolo de componenta tehnică, miza este economică. Datele colectate în timp devin un activ strategic, capabil să reducă semnificativ costurile de operare și mentenanță. „Putem optimiza intervențiile, reducând nivelul de costuri pe ciclul de viață între 20 și 40%”, subliniază Garștea, explicând mai departe cât de valoroase sunt datele: „Una e să faci intervenții pe calendar fix, dacă sunt prinse în calendar, și alta este când structura chiar are nevoie. În al doilea rând, construim o bază de date valoroasă în timp. Datele după primul an sunt utile, dar după 10 ani sunt un activ strategic, pentru că îți permit să identifici tendințe, să calibrezi modele numerice, să compari structuri similare și să construiești un sistem de management al infrastructurii pe aceste date. În al treilea rând, avem protecție juridică și financiară în cazul disputelor. Totul se vede altfel când ai date reale, de calitate certificată din teren.

Digital twin pentru infrastructura de transport nu este opțional, va deveni standard în deceniul acesta. Digital twin nu este un model 3D colorat și frumos, ci este o replică virtuală calibrată cu date reale din structura fizică, colectate continuu, prin senzoristică, prin instrumentare”.

Citește mai mult la: https://www.transilvaniabusiness.ro/2026/04/02/bim-in-infrastructura-intre-obligatie-si-blocaj-de-ce-romania-proiecteaza-digital-dar-decide-inca-analog/