Cele două cutremure de mare magnitudine care au lovit Turcia și Siria provocând moartea a peste 5.000 de oameni au redeschis în România discuția despre o problemă care cade mereu la coada priorităților: vulnerabilitatea la seism. Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic atât prin poziționarea față de zona Vrancea, cât și prin numărul mare al clădirilor care se pot prăbuși. „Peste 2.200 clădiri din București sunt în pericol de colaps la cutremur”, spune Matei Sumbasacu, inginer constructor specializat în cutremure și fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic Re:Rise. 

Din acestea, 362 sunt clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, 373 în clasa II și peste 1.500 în categoriile de urgență. „După 1990, au fost vreo 2.000 de clădiri pe care experții de atunci le-au prioritizat pentru consolidare. Erau oameni care știau ce rămăsese neconsolidat în urma cutremurului din ‘77 și au dat niște termene. Urgență 1 (U1) însemna că trebuiau consolidate în maximum 2 ani, U2 în maximum 5 ani, U3 în maximum 10 ani. Când a venit ordinul 770 din 1997, care a făcut trecerea la clase de risc seismic, nu s-a făcut o echivalare, iar clădirile au trebuit reexpertizate. Atunci România rămăsese practic cu zero clădiri cu risc seismic. Astăzi, peste 1.500 din clădirile care figurează ca urgențe nu sunt în nicio clasă de risc seismic”, atrage atenția Matei Sumbasacu. Potrivit estimărilor Re:Rise, alte 3.000 de clădiri din București ar putea fi vulnerabile la cutremur, fără ca acest lucru să figureze în vreun document. 

Citește articolul complet la: https://republica.ro/atentie-la-blocurile-construite-intre-1963-si-1977-inginer-constructor-za-fost-o-perioada-foarte-trista