Problematica sigurantei si sanatatii structurale a infrastructurilor portuare si aeriene este tratata superficial inca de la nivelul elaborarii Studiului de Fezabilitate, atat tehnic, cat si ca buget alocat, spune Mariana Garstea, presedinta Asociatiei Profesionale pentru Monitorizare Geotehnica si Structurala (APMGS) in urma unei analize a informatiilor publice, licitatiilor si proiectelor aflate in dezvoltare.
"Majoritatea documentatiilor analizate se concentreaza pe proiectare si executie, mai putin pe exploatare. Insa raportul ar trebui sa fie invers. Ce fel de exploatare ne dorim - cu costuri reduse, eficienta, sigura, rezilienta si sanatoasa - si care este bugetul necesar ca sa mentinem un anumit nivel de functionalitate, cu totii parametrii aliniati, pe ce perioada etc. si de aici lucrurile devin clare. Foarte rar intalnim proiecte de urmarire a comportarii in timp pentru acest tip de infrastructuri care sa fie bine structurate, cu analize tehnice in spate, cu riscuri foarte clar identificate si instrumentatia pe masura acestora, totul corelat atat tehnic, cat si financiar, si legat de planuri de interventie in cazul anumitor incidente. Pentru ca monitorizarea fara un plan de masuri de interventie, este irelevanta", a subliniat Mariana Garstea.APMGS depune foarte multe eforturi in procesul de informare a administratorilor de infrastructuri referitor la legislatia nationala, internationala si la tehnologiile existente, din ce in ce mai performante, fie ca vorbim de IoT, transmitere data in timp real, colectare si procesare de date intr-un mod extrem de bine organizat si, cel mai important, informatiile livrate catre gestionari pentru procesul decizional global.
Peste 90% din proiecte nu au prevazute lucrari de monitorizare geotehnica si structurala
Fiecare tip de infrastructura are riscurile sale specifice, in functie de scop, amplasament, conditii de teren, mod de exploatare, nivelurile de siguranta si rezilienta cerute etc. Lucrarile de monitorizare structurala si geotehnica sunt extrem de specifice si necesare doar in urma identificarii riscurilor de catre beneficiarul lucrarilor prin proiectanti/ constructori.
"Legislatia actuala impune si ii obliga pe beneficiari sa implementeze proiecte de monitorizare pentru infrastructurile critice pe durata lucrarilor de executie si exploatare. Realitatea din teren este diferita. Pentru un proiect nou de dezvoltare, modernizare etc., aceste lucrari trebuie prevazute din faza SF, atat tehnic, cat si bugetate. Nu se intampla in peste 90% din proiecte si se ajunge in executie cu o necesitate clara de lucrari de monitorizare, insa fara a fi bugetate, licitate si situatia se complica destul de mult. Este nevoie de o schimbare a modului de lucru, lucrarile de monitorizare structurala si geotehnica trebuie cerute si contractate direct de catre beneficiari, conform legislatiei in vigoare si contractarea doar a firmelor specializate, autorizate sa faca astfel de lucrari. Erorile si neprofesionalismul nu isi au loc in acest domeniu, unde calitatea datelor este vitala", subliniaza Mariana Garstea.
Diferenta majora a acestor lucrari pentru infrastructurile portuare si aeriene este criticitatea riscurilor si de aici obligativitatea implementarii monitorizarii real-time a acestora, data management profesionist si specialisti extrem de bine pregatiti.