În ediția din luna mai a revistei AGENDA CONSTRUCTIILOR, Mariana Garstea, președintele APMGS, a acordat un interviu în care face o radiografie a situației actuale din România pe segmentul al monitorizării structurale și geotehnice.
💬 Cum caracterizați preocuparea beneficiarilor de clădiri publice din România pentru monitorizarea geotehnica și structurală a construcțiilor? Ce s-a schimbat în ultimii doi ani și ce preocupări există pentru siguranța la cutremure?
În ultimii ani, s-a înregistrat o creștere notabilă a gradului de conștientizare în rândul beneficiarilor clădirilor publice din România cu privire la importanța monitorizării geotehnice și structurale. Această preocupare sporită provine din mai mulți factori, inclusiv o recunoaștere tot mai mare a riscurilor prezentate de dezastrele naturale, cum ar fi cutremurele, precum și un accent sporit pe siguranța și rezistența în practicile de construcție. În ultimii doi ani, a existat o schimbare vizibilă către monitorizarea și întreținerea proactivă a structurilor, determinată atât de modificările de reglementare, cât și de un angajament mai puternic pentru asigurarea siguranței utilizatorilor. În special în ceea ce privește siguranța la cutremur, există o sensibilitate sporită la vulnerabilitatea seismică a imobilelor, în special în zonele predispuse activității seismice. O contribuție importantă este cea a proiectanților care au înțeles că „nu mai merge și așa” și că beneficiarii publici și cei care gestionează clădirile publice trebuie să respecte legislația în vigoare. Astfel, marea majoritate a proiectelor noi, de consolidare, de reabilitare etc. au cerințe referitoare la monitorizarea structurală și geotehnică.
💬 Care sunt cele mai importante provocări în acest domeniu și ce credeți că ar trebui schimbat pentru îmbunătățirea întregului sistem?
Principalele provocări în acest domeniu se referă la asigurarea respectării pe scară largă a standardelor, legislației de monitorizare (urmarire a comportării în timp), la creșterea capacității de colectare și analiză a datelor în timp real, la promovarea unei mai mari colaborări între părțile interesate, inclusiv companii publice, ingineri și proprietarii de clădiri. În acest sens, pentru a îmbunătăți sistemul, ar trebui să existe un efort concertat de eficientizare a cadrului de reglementare, de investiții în tehnologii avansate de monitorizare. De asemenea, alte elemente de actualitate sunt legate de necesitatea de a taxa lipsa de calitate a serviciilor de monitorizare structurală și geotehnică, atunci când este cazul, și de opțiunea de a alege informat și în cunoștință de cauză cele mai bune soluții de monitorizare structurală și geotehnică raportat la nivelul de risc al proiectului. În plus, trebuie acordată prioritate campaniilor de educație și conștientizare, pentru a conferi beneficiarilor cunoștințe despre importanța monitorizării structurale a clădirilor.
💬 În ce acțiuni se implică, în prezent, APMGS? Ați gândit sau demarat proiecte pentru promovarea sănătății structurale, dedicate beneficiarilor de clădiri publice, la nivel național?
Asociația noastră este implicată în diverse activități care vizează promovarea celor mai bune practici în monitorizarea geotehnică și structurală. Am susținut seminarii, am publicat chiar un ghid, am lansat campanii de comunicare și promovare pentru a disemina cunoștințele și a promova colaborarea în industrie. Suntem, de asemenea, în proces de dezvoltare a unui program dedicat promovării sănătății structurale la nivel național, inclusiv inițiative axate pe educarea proprietarilor și managerilor de clădiri cu privire la importanța monitorizării și întreținerii regulate. Am realizat o analiză amplă a consultațiilor publice lansate de autoritățile publice din ultimii 5 ani referitoare la serviciile de urmărire a comportării în timp. Concluzia este că industria nu se implică și avem nevoie stringentă de o colaborare constantă și consistentă în acest sens. Avem sute de autorități publice deja informate referitor la obligațiile legale pe care le au. Au toate informațiile și instrumentele, în acest moment, să ceară și să implementeze aceste lucrări pentru sănătatea, reziliența și siguranța clădirilor publice.
💬 Cum arată piața de monitorizare structurală și geotehnică a construcțiilor, în acest moment? Ce tipuri de clădiri sau zone prezintă cele mai mari riscuri?
De-a lungul ultimilor 2 ani, de când a fost lansată APMGS, eforturile noastre de promovare, informare a importanței monitorizării structurale și geotehnice atât în execuție, cât și în exploatare, au scos la iveală câteva situații problematice generalizate. Prima dintre ele este aceea că autoritățile publice - proprietari sau gestionari de clădiri - nu implementează lucrări de urmărire a comportării în timpul exploatării decât excepțional, când deja problemele sunt evidente și costurile pe măsură. Nu există o atitudine proactivă, ci mai mult reactivă, când deja este mult prea târziu. A doua este legată de faptul că sunt numite responsabile cu urmărirea comportării în timp diverse persoane din cadrul aparatului de administrare a clădirii, care nu neapărat sunt și pregătite în acest sens. Cea mai bună soluție în acest caz este să existe un demers de achiziție publică și identificarea unei persoane juridice, care să fie autorizată conform HG nr. 808/2005, care să furnizeze servicii de calitate și care să răspundă cerințelor legale și tehnice. În fine, nu sunt bugetate corespunzător aceste lucrări și de aici, ca o consecință directă, rezultă calitatea extrem de scăzută a acestor servicii.
💬 Care sunt cele mai mari riscuri la care se supun beneficiarii care ignoră sau amână deciziile legate de monitorizarea structurală a construcțiilor?
Beneficiarii care ignoră sau amână deciziile legate de monitorizarea structurală sunt expuși unui risc semnificativ de a se confrunta cu probleme structurale, costuri crescute de întreținere și potențiale răspunderi legale. Ignorarea monitorizării poate duce la defecte structurale nedetectate, compromițând siguranța și capacitatea de utilizare a clădirilor, în special în cazul unor dezastre naturale, cum ar fi de exemplu, cutremurul.
💬 La ce valoare estimați dimensiunea pieței naționale de monitorizare a sănătății structurale? Cum a evoluat acest domeniu în România, în ultimii ani și ce estimări aveți pe termen mediu și lung?
Piața internă de monitorizare a sănătății structurale a cunoscut o evoluție constantă în ultimii ani, determinată de creșterea cererii de siguranță și rezistență în practicile de construcție. Deși estimările precise ale dimensiunii pieței sunt provocatoare, anticipăm o creștere continuă pe termen mediu și lung, alimentată de progresele în tehnologiile de monitorizare, reformele de reglementare și o conștientizare tot mai mare a importanței sănătății structurale în asigurarea siguranței și longevității clădirilor din România.
Citește articolul la: 👉🏼 AGENDA CONSTRUCTIILOR