Urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor este un proces esențial pentru siguranța publică, prevenirea degradărilor și prelungirea duratei de viață a construcțiilor.

Ca președinte al Asociației Profesionale pentru Monitorizarea Geotehnică și Structurală (APMGS), am ocazia să reflectez asupra activității Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC) în domeniul urmăririi comportării în timp a construcțiilor.

Din păcate, așa cum reiese din datele oficiale ale Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), această activitate este adesea neglijată de către proprietarii și administratorii clădirilor, iar măsurile de conformare impuse de autorități sunt insuficiente pentru a asigura un mediu construit sigur și sustenabil

Introducere

Urmărirea comportării în timp a construcțiilor reprezintă un proces continuu de evaluare a modului în care clădirile și structurile reacționează la influențele externe, cum ar fi condițiile meteorologice, mișcările terenului sau uzura de-a lungul timpului. Acest proces are ca scop prevenirea degradării structurale și asigurarea siguranței utilizatorilor. În România, Legea 10/1995 și Normativul P130/1999 reglementează activitatea de urmărire a comportării în timp, aceasta fiind obligatorie pentru toate construcțiile, cu excepția locuințelor de tip P/P+1 din mediul rural.

Datele publicate de ISC pentru primele trei trimestre ale anului 2024 relevă o tendință îngrijorătoare:

• Trimestrul I: 175 controale efectuate, 205 măsuri impuse, 14 sancțiuni contravenționale în valoare de 96.000 lei.
• Trimestrul II: 81 controale efectuate, 85 măsuri impuse, 1 sancțiune contravențională în valoare de 10.000 lei.
• Trimestrul III: 76 controale efectuate, 64 măsuri impuse, 29 sancțiuni contravenționale în valoare de 219.000 lei.

Tendința descendentă a numărului de controale și măsuri dispuse ridică semne de întrebare privind eficiența supravegherii acestui domeniu critic. În mod paradoxal, numărul de sancțiuni a scăzut drastic în trimestrul al II-lea, dar a crescut semnificativ în trimestrul al III-lea, sugerând fie o abordare mai strictă, fie o agravare a problemelor nesoluționate din trimestrele anterioare.

Conform rapoartelor ISC, deficiențele identificate în mod repetat includ:

• Neexecutarea obligațiilor de urmărire a comportării în exploatare a construcțiilor;
• Lipsa lucrărilor de întreținere, reparații și consolidare;
• Necompletarea și nepăstrarea cărților tehnice ale construcțiilor;
• Lipsa angajării de personal specializat pentru monitorizarea structurilor.

Aceste carențe pot avea consecințe grave, de la degradarea accelerată a clădirilor până la riscuri majore pentru siguranța utilizatorilor. În lipsa unor măsuri concrete și ferme, pot apărea evenimente tragice, precum prăbușiri de structuri sau accidente cauzate de deficiențe structurale nesupravegheate.

Este important de remarcat că neconformitățile identificate au o repetabilitate ridicată, ceea ce sugerează o lipsă de conștientizare sau o neîndeplinire intenționată a obligațiilor legale de către proprietarii și administratorii de construcții. Acest lucru subliniază necesitatea unei educații continue și a unor măsuri mai stricte pentru asigurarea respectării legislației.

Propuneri

Pentru îmbunătățirea situației actuale, propunem următoarele:

1. Creșterea gradului de conștientizare: Este esențial să se organizeze programe de educație și informare pentru proprietarii și administratorii de construcții, astfel încât aceștia să înțeleagă importanța și obligațiile legale privind urmărirea comportării în timp. APMGS derulează vaste campanii de comunicare în acest sens și își reconfirmă disponibilitatea și deschiderea de a organiza seminarii UTC pentru cei interesați.
2. Implementarea tehnologiilor avansate: Utilizarea tehnologiilor moderne de monitorizare structurală și geotehnică poate îmbunătăți eficiența și acuratețea urmăririi comportării în timp a construcțiilor. Implementarea unor platforme digitale pentru gestionarea cărților tehnice și a inspecțiilor periodice ar facilita atât conformarea operatorilor, cât și eficiența controalelor ISC.
3. Angajarea personalului specializat: Proprietarii și administratorii trebuie să angajeze personal specializat și autorizat pentru efectuarea activităților de urmărire curentă și specială, asigurând astfel că toate construcțiile sunt monitorizate corespunzător.
4. Intensificarea controalelor: ISC ar trebui să continue și să intensifice activitatea de control, aplicând sancțiuni mai severe în cazurile de neconformitate repetată. Tendința descrescătoare a controalelor trebuie inversată. Un număr mai mare de verificări, desfășurate regulat și neanunțate, ar putea determina administratorii să respecte mai riguros obligațiile legale.

Importanța Respectării Legislației

Ne aflăm într-un moment critic în ceea ce privește gestionarea mediului construit

Deși legislația privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor există, aplicarea sa rămâne deficitară. Respectarea legislației privind urmărirea comportării în timp a construcțiilor este crucială pentru asigurarea siguranței publice și prevenirea accidentelor. Aceasta nu numai că reduce riscul de colaps al structurilor, dar contribuie și la optimizarea costurilor de întreținere și la creșterea duratei de viață a clădirilor.

 Inspectoratul de Stat în Construcții trebuie să își intensifice activitatea de control, iar administratorii de clădiri trebuie să conștientizeze importanța acestei responsabilități.

În concluzie, activitatea ISC în domeniul urmăririi comportării în timp a construcțiilor este esențială, dar mai sunt necesare eforturi pentru a asigura respectarea legislației de către toți actorii implicați. Prin educație, intensificarea controalelor și implementarea tehnologiilor avansate, putem asigura o monitorizare eficientă și siguranța utilizatorilor.

Asociația Profesională pentru Monitorizare Structurală și Geotehnică (APMGS) își reafirmă angajamentul de a colabora cu autoritățile și sectorul privat pentru îmbunătățirea practicilor din domeniu. Este esențial ca monitorizarea comportării construcțiilor să devină o prioritate reală, nu doar o obligație formală pe hârtie.

Siguranța construcțiilor nu este opțională. Este o datorie față de cetățeni și un pilon al dezvoltării sustenabile.

Mariana Garștea, Președinte APMGS