Îi urăm bun venit în echipa #APMGS doamnei Adriana Chifan. Îi mulțumim pentru decizia de a se alătura și de a susține activitatea asociației APMGS.

Fiind de profesie inginer geotehnician, am devenit interesată de instrumentarea şi monitorizarea geotehnică şi structurală automatizată încă din timpul efectuării studiilor şi cu atât mai mult, odată cu primele proiecte în care am fost implicată. Fie că au presupus monitorizare hidgogeologica, investigarea şi testarea terenului de fundare, ori urmărirea vesantilor sau a pantelor provenite din realizarea rambleelor şi debleelor, ori a zidurilor armate, a fundaţiilor de adâncime sau altor tipuri de lucrări  ascunse, obiectivele lor finale au fost să susţină structuri enorme, cu încărcări şi solicitări pe măsură.  Amintesc aici şi de pasaje şi viaducte cu regim de autostradă sau drum express, chiar şi fundaţii sau lucrări provizorii pentru macarale sau utilaje de mari dimensiuni.

Încă de atunci am văzut şi am prevăzut, că avem nevoie de aparatură inteligenţă şi modernă, dar şi de aceşti specialişti cu experienţă multiplă, ce trebuie să intervină, să evalueze şi să identifice din timp riscurile la care sunt supuse lucrările, fie din etapa de evaluare, design, execuţie şi cu atât mai mult în faza post predare. 
Comportarea structurilor şi a lucrărilor geotehnice în timp trebuie monitorizată cu ajutorul senzorilor şi datelor satelitare şi evaluată prin corelarea informaţiilor atunci când sunt supuse circulaţiei, şi mai ales, şi în mod special efectelor şi schimbărilor climatice extreme de pe teritoriul ţării noastre şi a impactului devastator al acestora (inundaţii, îngheţ-dezgheţ, zăpezi abundente, temperaturi foarte ridicate, vânturi puternice etc.), condiţii care pot fi cu foarte mare greutate luate în calcul în fazele de proiectare şi modelare, fără garanţii reale pe viitor, rezultând degradarea şi eroziunea în scurt timp a acestora.

Consider deci, ca în zilele noastre, pentru evaluarea comportării structurale în timp a obiectivelor construite, trebuie să folosim întâi instrumentaţia de monitorizare real time, atât la nivelul superior, cât şi în adâncime şi apoi expertiza personală, care deşi poate să fie vastă, aceasta oferă până la urmă doar un insight superficial şi subiectiv şi nici nu garantează că măsurile de siguranţă luate, sunt complete şi 100% funcţionale pe perioada garanţiei lucrării, dar şi zeci, sute de ani după accea. 

Şi în ce priveşte structurile vechi care, deşi poate au beneficiat în trecut de cele mai bune condiţii de proiectare, trebuie să fim conştienţi că NU au beneficiat de tehnologia, materialele ultrarezistente şi de cunoştinţele umane şi experianta din prezent. Şi tocmai pentru ca, încă le exploatăm masiv, trebuie urgent monitorizate şi echipate cu mijloace automatizate şi deci aliniate la posibilităţile acuale pentru a interveni consient şi a ne duce misiunea profesională şi umană a fiecăruia dintre noi, până la capăt.

Şi asta şi datorită faptului că, oricâte investigaţii şi teste se efecutueaza pe teren sau în laborator şi oricâte calcule de dimensionare, de eforturi sau de stabilitate se realizează la toate nivelele de proiectare, mediul geologic şi/sau geotehnic este poate cel mai puţin previzibil dintre materialele disponibile în construcţii.  Acesta reprezintă fundamentul lor, iar eroarea umană trebuie cel mai mult luată în calcul şi dublată cu mijloacele tehnologice automatizate şi de inteligenţă artificială disponibile.

Şi plecând de la expresia “Cu cât vezi mai multe, cu atât trebuie să fii mai precaut” consider ca noi, profesioniştii de orice nivel de expertiză sau implicare, trebuie să luăm măsuri de siguranţă în evaluările noastre şi în munca de zi cu zi, şi nu putem decât să dăm dovadă de inteligenţă şi înţelepciune apelând la acestea, crescându-ne totodată şi valoarea profesională.  a declarat Adriana Chifan