Asociația Profesională pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală lansează Barometrul urmăririi comportării construcțiilor, un demers anual prin care colectăm și publicăm date despre modul în care se aplică, în practică, obligațiile de urmărire a comportării în timp a construcțiilor. Prima ediție se desfășoară între noiembrie 2026 și aprilie 2027.

De ce un barometru

Construcțiile sunt proiectate pentru zeci de ani de exploatare. Pe toată această durată, terenul de fundare și structura își modifică starea: apar tasări, deplasări, fisuri, efecte ale acțiunii seismice sau ale lucrărilor din vecinătate. Urmărirea comportării în timp este activitatea prin care aceste modificări sunt constatate la timp, comparate cu valorile admisibile și transformate în decizii de întreținere sau de intervenție.

Obligația nu este nouă. A fost introdusă prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții și detaliată prin regulamentul aprobat prin HG nr. 766/1997. Astăzi, urmărirea comportării construcțiilor este reglementată printr-un ansamblu de acte normative, prezentat mai jos.

Ce nu avem sunt date despre felul în care aceste obligații se aplică în practică: câte construcții publice au program de urmărire a comportării, câte au un raport de urmărire recent, cine efectuează urmărirea și cum este contractată. Fără aceste date, discuțiile despre aplicarea legii rămân la nivel de impresie.

Barometrul își propune să aducă aceste date, colectate în fiecare an, după aceeași metodă, și să le pună la dispoziția autorităților ca bază de lucru.

Cadrul legal al urmăririi comportării construcțiilor

• Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, în vigoare din 25 august 2026, reglementează urmărirea comportării în timp a construcțiilor la art. 550. Programul și proiectul de urmărire fac parte din proiectul tehnic, potrivit art. 508 alin. (2) lit. i) și m), controlul statului se exercită de ISC (art. 465–466), iar nerespectarea obligațiilor de urmărire se sancționează contravențional potrivit art. 570. Prin art. 576 alin. (3), Codul abrogă cea mai mare parte a Legii nr. 10/1995.
• HG nr. 766/1997, Anexa nr. 4 – Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor. Anexele 1–5 la HG nr. 766/1997 rămân în vigoare, potrivit art. 577 alin. (3) din Legea nr. 169/2026.
• Normativul P 130-2025 privind urmărirea comportării în timp a construcțiilor, care stabilește cele două categorii de urmărire, curentă și specială, conținutul programului și al proiectului de urmărire, inclusiv limitele de atenționare, avertizare și alarmare. Potrivit normativului, investigațiile se efectuează de laboratoare autorizate, în condițiile HG nr. 808/2005 și ale Ordinului MDLPA nr. 838/2021.
• Ordinul comun MDLPA/MAI nr. 2061/170/2023, care prevede la art. 28 urmărirea comportării în timp, iar la art. 29 instrumentarea seismică a clădirilor publice de clasa I.
• Legea nr. 196/2018 privind asociațiile de proprietari, care prevede la art. 55 alin. (1) lit. m) că, în clădirile de locuit administrate de asociații, comitetul executiv asigură urmărirea comportării în timp a construcției, pe toată durata de existență a acesteia.

Barometrul folosește acest cadru ca referință: fiecare indicator corespunde unei obligații prevăzute de aceste acte normative.

Ce date colectăm

Solicitări de informații de interes public. În temeiul Legii nr. 544/2001, APMGS se adresează consiliilor județene, primăriilor municipiilor reședință de județ, Primăriei Municipiului București și primăriilor de sector, pentru construcțiile publice pe care le administrează: clădiri publice (unități de învățământ, unități sanitare, sedii administrative și alte clădiri publice) și lucrări de infrastructură, precum podurile și pasajele. Întrebăm câte au program de urmărire a comportării, câte au un raport de urmărire întocmit în ultimele 12 luni, dacă urmărirea curentă se face cu personal propriu sau prin prestator și câte au urmărire specială instituită. Pentru clădirile publice întrebăm și câte sunt instrumentate seismic. Solicitări similare se transmit MDLPA, ISC, Ministerului Sănătății și administratorilor infrastructurii rutiere și feroviare. Nu solicităm copii ale documentelor, ci doar informații privind existența lor.

Achizițiile publice. Analizăm procedurile publicate în SEAP/SICAP în perioada 2024–2026 pentru servicii de urmărire a comportării construcțiilor: numărul lor, valoarea, tipul de procedură și criteriul de atribuire.

Două chestionare online, anonime. Primul se adresează proprietarilor, beneficiarilor și administratorilor de construcții și arată cât de cunoscută este obligația și cum este organizată urmărirea. Al doilea se adresează proiectanților și arată cum este cuprins programul de urmărire în proiectul tehnic de execuție și cum circulă rezultatele între execuție și exploatare. Completarea fiecărui chestionar durează circa cinci minute.

Rapoartele publice ale ISC. Folosim datele din sintezele de activitate publicate de ISC privind controlul urmăririi comportării construcțiilor.

Ce va arăta raportul

Rezultatele se exprimă printr-un set fix de indicatori, care nu se modifică de la o ediție la alta: ponderea construcțiilor publice cu program de urmărire, ponderea celor cu raport de urmărire întocmit în ultimele 12 luni, modul în care este efectuată urmărirea curentă, construcțiile cu urmărire specială instituită, clădirile publice instrumentate seismic, numărul și valoarea achizițiilor publice, activitatea de control a ISC, gradul de cunoaștere a obligației de către beneficiari și ponderea proiectelor în care programul de urmărire este inclus în proiectul tehnic de execuție.

Pentru că indicatorii rămân aceiași, fiecare ediție poate fi comparată cu cea anterioară. Efectul barometrului vine din această recurență.

Principiile barometrului

• Rezultatele se publică agregat, pe regiuni de dezvoltare și pe categorii de construcții. Raportul nu conține clasamente și nici referiri nominale la instituții.
• Toate solicitările se transmit în numele APMGS, pe modele comune, cu aceleași întrebări în toate zonele.
• Barometrul tratează exclusiv urmărirea comportării construcțiilor, domeniul de competență al asociației.
• Materialele barometrului nu conțin referiri la firmele membrilor.
• Nu este un demers de control. Constatăm și propunem.

Calendarul ediției I

Noiembrie 2026: constituirea grupurilor de lucru ale membrilor APMGS și transmiterea solicitărilor către instituțiile centrale.

Ianuarie 2027: transmiterea solicitărilor către consiliile județene și primării; deschiderea chestionarelor.

Februarie–martie 2027: centralizarea răspunsurilor, validarea datelor și calculul indicatorilor.

Aprilie 2027: publicarea raportului ediției I și transmiterea lui către MDLPA și ISC.

Cine realizează barometrul

Barometrul este un proiect al membrilor APMGS. Coordonatorii de zonă, câte unul pentru fiecare dintre cele opt regiuni de dezvoltare, urmăresc solicitările și răspunsurile. Un grup de analiză validează datele și calculează indicatorii, iar autorii capitolelor semnează comentariile de specialitate din raport. Toți cei care contribuie vor fi menționați nominal în raport.

Cum puteți contribui

Dacă sunteți proprietar, beneficiar sau administrator de construcții ori proiectant, vă rugăm să completați chestionarul care vi se adresează. Linkurile vor fi publicate în ianuarie 2027 pe apmgs.ro și pe pagina de LinkedIn a asociației.

Autorităților cărora ne adresăm le mulțumim de pe acum. Fiecare răspuns complet aduce raportul mai aproape de situația reală din teren.

Cu date proprii, colectate an de an, APMGS poate susține în fața autorităților propuneri concrete pentru aplicarea obligațiilor de urmărire a comportării construcțiilor, inclusiv în elaborarea legislației secundare aferente art. 550–551 din Legea nr. 169/2026.

Întrebări și propuneri: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Mariana Garștea, Președinte APMGS