Mariana Garștea, președinte APMGS, a participat ca lector și moderator în cadrul Caravanei Educaționale ROFMA – Brașov 2026, contribuind la dialogul despre monitorizarea, întreținerea și adaptarea clădirilor de patrimoniu.

În perioada 1–3 octombrie 2026, Brașovul a reunit profesioniști din domeniul property & facility management în cadrul unei noi ediții a Caravanei Educaționale ROFMA, un program care combină educația profesională, dialogul interdisciplinar și experiența directă în administrarea și exploatarea clădirilor.

Ediția de la Brașov a avut ca teme centrale relația dintre patrimoniul construit, industrie și performanța operațională, cu accent pe provocările specifice administrării clădirilor istorice și industriale.

În acest context, pentru APMGS, participarea la eveniment a avut o semnificație aparte. Mariana Garștea, președinta APMGS, a fost lector în cadrul cursului de inițiere în property și facility management, susținând modulul dedicat urmăririi comportării în timp a construcțiilor. Totodată, aceasta a moderat primul panel al Brașov Property & Facility Management Conference, intitulat „Conservare și adaptare în facility managementul clădirilor de patrimoniu”.

Tema urmăririi comportării în timp este esențială pentru orice proprietar, administrator sau operator care are responsabilitatea unei clădiri. Exploatarea în siguranță nu se poate baza exclusiv pe intervenții atunci când apar probleme, ci presupune cunoașterea permanentă a modului în care construcția se comportă pe durata ciclului său de viață.

În cadrul cursului, perspectiva APMGS a pus în prim-plan necesitatea unei abordări bazate pe date, monitorizare și interpretarea corectă a informațiilor privind comportarea construcțiilor.

În cadrul conferinței, specialiști din domenii diferite au pus în discuție una dintre cele mai complexe provocări ale administrării clădirilor istorice: cum conservăm patrimoniul, asigurând în același timp siguranța, funcționalitatea și adaptarea sa la cerințele actuale?

Șapte perspective asupra aceleiași clădiri

Panelul a reunit șapte specialiști, fiecare privind aceeași problemă dintr-o perspectivă diferită: proprietar, universitate, furnizor de servicii și tehnologie, specialiști în intervenții, fundație pentru protejarea patrimoniului și autoritate publică.

Tocmai această diversitate a transformat discuția într-un dialog aplicat, construit pe exemple și experiențe concrete.

Richard Sterner, reprezentând Parohia Evanghelică Brașov, administratorul Bisericii Negre, a adus perspectiva proprietarului unui portofoliu de clădiri istorice. Discuția a vizat modul în care sunt planificate mentenanța și inspecțiile, stabilirea priorităților și fundamentarea bugetelor pentru intervenții.

Din zona academică, Dorin Radu, de la Facultatea de Construcții a Universității Transilvania din Brașov, a prezentat rezultatele măsurătorilor continue privind microclimatul, calitatea aerului și vibrațiile în clădiri istorice din zona Brașovului. Astfel de date pot deveni o bază importantă pentru administratorii care trebuie să ia decizii privind exploatarea și conservarea unei clădiri.

O altă perspectivă a venit din zona tehnologiilor de curățare și întreținere. Marian Aschilean, Kärcher România, a prezentat experiența acumulată în proiecte desfășurate la nivel internațional, inclusiv intervenții asupra a peste 300 de monumente, subliniind importanța alegerii metodei potrivite și a evitării intervențiilor care pot transforma curățarea în degradare.

Carmen Păducel, de la La Înălțime Drone Academy, a extins discuția către etapa de evaluare tehnică a fațadelor. Un principiu esențial rezultat din intervenție a fost acela că grija față de clădire trebuie să vină înaintea lucrării: înainte de alegerea unei metode de curățare este necesar un audit tehnic care să arate dacă acea intervenție este potrivită pentru clădirea respectivă.

Din perspectiva cercetării și a analizei economice a intervențiilor, Diana Nedelcu, Facultatea de Construcții – Universitatea Transilvania, a argumentat, prin date, importanța mentenanței preventive și a urmăririi stării construcției. Prevenția presupune costuri, însă acestea pot fi semnificativ mai mici decât cele generate de intervențiile necesare după producerea degradărilor.

Diana Micu, reprezentând Fundația Monumentelor Istorice Brașov, a prezentat parcursul autorizării intervențiilor asupra clădirilor istorice, inclusiv zonele în care apar frecvent întârzieri și dificultăți pentru proprietari.

Perspectiva autorității a fost adusă de Ioana Brăescu, de la Direcția Județeană pentru Cultură Brașov, care a explicat rolul instituției în procesul de avizare a intervențiilor asupra monumentelor istorice.

Monitorizarea, o parte esențială a administrării

Discuția de la Brașov a pus în evidență un aspect important: o clădire nu poate fi administrată responsabil fără să fie cunoscută și urmărită în timp.

În cadrul Caravanei Educaționale ROFMA, Mariana Garștea a susținut și modulul dedicat urmăririi comportării în timp a construcțiilor, aducând în zona de property și facility management perspectiva monitorizării geotehnice și structurale.

Pentru o clădire istorică, acest lucru este cu atât mai important. Intervențiile asupra patrimoniului trebuie fundamentate pe informații privind starea și comportarea construcției, iar monitorizarea poate furniza date care ajută proprietarii, administratorii și specialiștii să înțeleagă evoluția în timp și să ia decizii mai bine fundamentate.

Datele privind vibrațiile, microclimatul, degradările sau modificările structurale nu sunt doar informații tehnice. Ele pot deveni instrumente de management, utile în stabilirea priorităților, planificarea mentenanței și prevenirea unor intervenții costisitoare.

O clădire de patrimoniu nu poate fi îngrijită de unul singur

Poate cea mai importantă concluzie a panelului moderat de Mariana Garștea a fost una simplă: o clădire de patrimoniu nu poate fi îngrijită de unul singur.

Este nevoie de proprietar, specialiști, cercetători, furnizori de tehnologii și servicii, precum și de autoritățile responsabile de protejarea patrimoniului. Fiecare are o perspectivă diferită, iar deciziile bune apar atunci când aceste perspective se întâlnesc.

Pentru APMGS, participarea la Caravana Educațională ROFMA reprezintă o continuare firească a preocupării pentru promovarea unei abordări bazate pe monitorizare, date și prevenție în administrarea construcțiilor.

În cazul patrimoniului construit, aceste principii capătă o importanță suplimentară: fiecare intervenție trebuie să protejeze ceea ce există, iar fiecare decizie trebuie să țină cont atât de valoarea istorică a clădirii, cât și de comportarea și starea sa tehnică.

APMGS apreciază invitația ROFMA și oportunitatea de a contribui la acest dialog profesional și le mulțumește tuturor celor implicați în organizarea evenimentului, precum și participanților pentru întrebările și discuțiile generate în cadrul conferinței.

Un mulțumesc special merge către ROFMA și Cristian Vasiliu pentru încrederea acordată, precum și către BMF Corporation și Gabriel Tomescu pentru sprijinul oferit organizării evenimentului.