Constructorul responsabil – partenerul esențial în asigurarea unei monitorizări corecte și funcționale

Într-un proiect de construcții modern, siguranța și durabilitatea nu se mai opresc la punerea în operă a materialelor.

Calitatea execuției se judecă astăzi și prin modul în care constructorul asigură condițiile pentru instalarea, protejarea și funcționarea sistemelor de monitorizare a comportării în timp, conform prevederilor P130/2025 și Legii 10/1995.

Monitorizarea nu este un accesoriu tehnic, ci o lucrare de siguranță care depinde, în faza de execuție, de profesionalismul și responsabilitatea constructorului.

1. Cadrul legal al responsabilității constructorului

Conform Legii 10/1995 privind calitatea în construcții, constructorul are obligația de a:

• executa lucrările în conformitate cu proiectul tehnic și detaliile de execuție;
• asigura condițiile tehnice și de calitate pentru instalarea echipamentelor și sistemelor de monitorizare;
• participa la faze determinante și recepții, alături de proiectant și operatorul autorizat;
• păstra și proteja instrumentația montată pe durata execuției;
• consemna în cartea tehnică a construcției toate lucrările aferente monitorizării.

De asemenea, conform Legii 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, constructorul este obligat să respecte proiectul autorizat și normativele tehnice aplicabile, inclusiv P130/2025, care prevede cerințele de urmărire a comportării în timp a construcțiilor și terenurilor de fundare.

2. Rolul constructorului în faza de execuție

În timpul execuției, constructorul are un rol determinant în reușita unui program de monitorizare:

• Coordonează lucrările civile astfel încât zonele destinate amplasării senzorilor (în fundații, pereți, grinzi, structuri metalice sau teren) să rămână accesibile și conforme cu proiectul;
• Pregătește traseele și suporturile pentru cabluri, carcase, tuburi de protecție și elemente de conexiune;
• Respectă indicațiile proiectantului și ale operatorului autorizat privind condițiile de mediu (umiditate, temperatură, vibrații) și evitarea deteriorării echipamentelor;
• Colaborează activ cu operatorul de monitorizare în timpul instalării instrumentației, oferind sprijin logistic și acces la punctele de lucru;
• Participă la verificarea și recepția lucrărilor de monitorizare, semnând procesele-verbale aferente.

Orice deviere, neglijență sau lipsă de coordonare în această etapă poate compromite acuratețea datelor măsurate, afectând interpretarea ulterioară a comportării construcției.

3. Colaborarea cu operatorul autorizat

Constructorul nu efectuează el însuși lucrările de urmărire, ci creează condițiile tehnice pentru ca operatorul autorizat ISC să le poată executa în siguranță.
Conform HG 808/2005, lucrările de verificare, analiză și încercare privind starea tehnică a construcțiilor și urmărirea comportării în timp pot fi realizate numai de laboratoare și operatori autorizați, care utilizează echipamente certificate și personal atestat.

Rolul constructorului este, așadar, complementar:

• să asigure accesul operatorilor în punctele de măsurare;
• să protejeze instrumentația montată pe toată durata execuției;
• să semnaleze eventualele deteriorări sau modificări în zonele instrumentate;
• să nu intervină neautorizat asupra echipamentelor sau cablurilor montate.

Această colaborare este esențială pentru ca sistemul de monitorizare să funcționeze conform cerințelor tehnice din proiect.

4. Monitorizarea ca instrument de control al calității lucrărilor

Un constructor modern trebuie să înțeleagă că monitorizarea nu este o cerință formală, ci un instrument care îi aduce beneficii directe:

• oferă date obiective despre tasări, deplasări, vibrații și alte fenomene apărute în timpul execuției;
• permite corectarea timpurie a abaterilor, evitând probleme majore la final;
• furnizează dovezi tehnice pentru receptia lucrărilor și pentru verificarea respectării cerințelor de calitate;
• consolidează reputația constructorului ca partener de încredere care lucrează în spiritul siguranței și transparenței.

În proiectele complexe – spitale, poduri, infrastructură subterană, baraje sau clădiri înalte – monitorizarea devine un sistem de control în timp real asupra execuției, indispensabil pentru conformitatea tehnică.

5. Standarde și reglementări de referință

Constructorul are obligația să cunoască și să aplice reglementările care privesc calitatea și siguranța construcțiilor:

• Legea 10/1995 – definește responsabilitățile tuturor factorilor implicați în calitatea construcțiilor;
• Legea 50/1991 – stabilește obligația respectării proiectului și normativelor tehnice;
• P130/2025 – impune integrarea monitorizării în proiectare și execuție;
• EN 1990 – Eurocod: Baza proiectării structurilor – cere menținerea performanței structurale și verificarea în timp;
• ISO 9001 & ISO 14001 & ISO27001 – standarde pentru managementul calității și al mediului, aplicabile inclusiv firmelor de construcții.

6. Educație continuă și responsabilitate profesională

Într-un context tehnologic în continuă schimbare, constructorul trebuie să fie informat, instruit și implicat.
APMGS și partenerii săi propun programe dedicate:

• formare privind interacțiunea cu operatorii autorizați;
• module de instruire pentru personalul din șantier privind manevrarea și protejarea echipamentelor de monitorizare;
• ghiduri practice privind coordonarea între execuție și monitorizare;
• exemple de bune practici din proiecte naționale și internaționale.

Concluzie – Constructorul, partener în lanțul siguranței

Siguranța unei construcții începe în proiectare, dar se confirmă în execuție.
Constructorul este partenerul esențial care asigură cadrul fizic și tehnic pentru o monitorizare corectă și eficientă.

Prin respectarea detaliilor de execuție, protejarea instrumentației și colaborarea cu operatorii autorizați, constructorul contribuie direct la credibilitatea datelor și la siguranța în exploatare a construcției.