Anul 2025 a confirmat un adevăr esențial pentru industria construcțiilor: siguranța nu se obține prin formalism, ci prin competență, responsabilitate și utilizarea corectă a datelor.

Pentru APMGS, 2025 a fost anul în care monitorizarea geotehnică și structurală a intrat într-o etapă de maturitate profesională, odată cu actualizarea cadrului normativ și cu o atenție publică sporită asupra comportării construcțiilor.

Prin activitățile desfășurate, APMGS și-a asumat rolul de partener profesionist pentru industrie, autorități și beneficiari, cu un obiectiv clar: transformarea monitorizării într-un instrument real de siguranță și decizie.

Activitatea APMGS din 2025 s-a desfășurat într-un context esențial pentru sectorul construcțiilor din România: creșterea investițiilor publice, presiunea pe livrare rapidă, digitalizarea accelerată și, mai ales, adoptarea Normativului P130/2025 privind urmărirea comportării construcțiilor. În acest cadru, APMGS și-a asumat rolul de interfață profesională între reglementare, practică inginerească, beneficiari și autorități.

1. Contextul anului 2025: de ce a fost un an critic pentru monitorizare

Monitorizarea geotehnică și structurală a fost mult timp tratată în România ca o obligație formală, aplicată fragmentar și adesea redusă la livrabile fără impact real în decizie. În 2025, acest model a început să fie pus sub semnul întrebării, pe fondul:

• apariției unor cerințe normative mai clare,
• creșterii complexității proiectelor (infrastructură mare, clădiri critice, zone urbane dense),
• nevoii de trasabilitate a deciziilor tehnice,
• accentului pus pe siguranță, durabilitate și responsabilitate profesională.

În acest context, APMGS a acționat ca vector de clarificare, educație și echilibru într-o piață aflată între presiunea comercială și exigența tehnică.

2. Activitatea normativă și rolul APMGS în profesionalizarea cadrului de reglementare

2.1. Normativul P130/2025 – un moment de referință

Adoptarea P130/2025 a marcat o etapă importantă în actualizarea cadrului de reglementare privind urmărirea comportării construcțiilor. Spre deosebire de versiunile anterioare, noul normativ:

• extinde clar obligațiile de monitorizare pe durata de viață a construcțiilor,
• introduce cerințe mai precise privind tipurile de măsurători și responsabilitățile părților implicate,
• creează cadrul pentru utilizarea tehnologiilor moderne și a datelor în timp real.

APMGS a susținut activ necesitatea unui astfel de normativ și a contribuit, prin expertiza membrilor săi, la clarificarea interpretării și aplicării corecte a prevederilor acestuia în practică.

2.2. De la normă la practică – o provocare asumată

Un mesaj constant al APMGS în 2025 a fost că norma, în sine, nu garantează calitatea. Fără competență, fără criterii clare de contractare și fără înțelegerea rolului monitorizării, riscul este ca P130/2025 să fie aplicat formal.

Din acest motiv, activitatea APMGS s-a concentrat pe:

• explicarea diferenței dintre monitorizare reală și conformare formală,
• promovarea criteriilor de performanță, nu a soluțiilor comerciale,
• susținerea unei abordări bazate pe date, analiză și decizie informată.

3. Ghidul APMGS pentru contractarea serviciilor de monitorizare

Unul dintre cele mai importante demersuri ale anului 2025 a fost elaborarea și promovarea Ghidului APMGS pentru contractarea serviciilor de monitorizare geotehnică și structurală, adresat în special:

• autorităților contractante,
• beneficiarilor publici și privați,
• proiectanților și managerilor de proiect.

Ghidul a fost conceput ca instrument practic, nu ca document teoretic, și urmărește:

• clarificarea rolului monitorizării în proiect,
• definirea corectă a cerințelor tehnice,
• evitarea achizițiilor bazate exclusiv pe preț,
• creșterea calității serviciilor și a responsabilității profesionale.

Prin acest demers, APMGS a acționat direct asupra unuia dintre punctele slabe ale pieței: lipsa de competență în formularea cerințelor de monitorizare.

4. Activitatea de comunicare și campaniile APMGS din 2025

4.1. Comunicarea ca instrument de responsabilizare

În 2025, APMGS a tratat comunicarea nu ca instrument de imagine, ci ca mijloc de educare și responsabilizare a industriei și a decidenților.

Mesajele au fost construite constant în jurul unor idei-cheie:

• monitorizarea este un instrument de siguranță, nu un cost suplimentar,
• datele trebuie să susțină deciziile tehnice,
• lipsa monitorizării reale generează riscuri tehnice, economice și sociale.

4.2. Campania #SpitaleSigure

Campania #SpitaleSigure a reprezentat unul dintre cele mai vizibile demersuri de comunicare din 2025. Aceasta a adus în prim-plan tema siguranței clădirilor critice, în special a spitalelor, din perspectiva monitorizării comportării în exploatare.

Campania a avut un rol dublu:

• tehnic – subliniind necesitatea monitorizării continue a clădirilor esențiale,
• social – explicând, pe înțelesul publicului larg, de ce siguranța structurală este un interes public.

4.3. Vocea membrilor APMGS

O altă direcție importantă a fost promovarea expertizei membrilor prin intervenții publice, opinii tehnice și analize profesioniste. Această abordare a consolidat poziția APMGS ca platformă de expertiză colectivă, nu ca entitate individuală.

5. Educație, dialog profesional și comunitate

În 2025, APMGS a continuat să construiască o comunitate profesională activă, bazată pe:

• schimb de experiență,
• dialog deschis între discipline,
• promovarea bunelor practici.

Evenimentele, dezbaterile și intervențiile publice au urmărit constant:

• ridicarea nivelului de înțelegere a monitorizării,
• clarificarea responsabilităților profesionale,
• combaterea abordărilor superficiale sau pur comerciale.

Concluzii – bilanțul anului 2025

Activitatea APMGS din 2025 poate fi sintetizată prin câteva concluzii esențiale:

• 2025 a fost anul în care monitorizarea a intrat definitiv în zona de reglementare modernă, dar și în dezbaterea publică.
• APMGS s-a consolidat ca actor profesional relevant, capabil să influențeze atât practica, cât și discursul din industrie.
• Accentul a fost pus pe calitate, responsabilitate și utilizarea inteligentă a datelor, nu pe soluții formale.
• Campaniile de comunicare au contribuit la creșterea nivelului de conștientizare privind siguranța construcțiilor.
• Provocarea majoră rămâne implementarea corectă și coerentă a cerințelor în practică — direcție care va ghida acțiunile viitoare ale asociației.