Ultimul episod din seria dedicată urmăririi comportării în timp în Codul urbanismului. Am parcurs art. 550, alineat cu alineat. Închidem cu art. 551, care introduce un instrument nou.
Graficul de monitorizare.
Alin. (3) îl definește ca desfășurarea programată în timp a tuturor activităților, proceselor și etapelor de monitorizare din perioada execuției și exploatării. Alin. (4): este parte din proiectul tehnic de execuție și este elaborat de proiectant.
Se modifică, potrivit alin. (5), la cererea organismelor cu atribuții de control, la solicitarea proiectantului sau a unui expert, ori pe perioada exploatării, în funcție de fenomenele excepționale care se produc.
Iar alin. (6) spune cine îl ține la zi. Pe durata execuției, dezvoltatorul, prin managerul de proiect. După darea în exploatare, beneficiarul, fie direct, fie prin intermediul unei firme specializate.
Alin. (1) reia, în altă formă, ideea de la care am pornit: pe întreaga durată de existență a unei construcții se desfășoară activitate de urmărire a comportării în timp sau procese de evaluare. Fără pauze. Excepția rămâne CC1.
Recapitulând seria, Codul cere acum documente distincte, cu autori distincți: programul de urmărire al proiectantului, proiectul tehnologic al executantului specializat, graficul de monitorizare, raportul de urmărire, consemnarea în jurnalul evenimentelor și baza de date din cartea tehnică.
Distincția dintre ele va fi, probabil, principala sursă de confuzie în primul an de aplicare. Urmează legislația secundară, inclusiv metodologia de încadrare în clase de consecințe.
Vă mulțumim celor care ne-ați scris pe parcursul seriei. Întrebările rămase deschise le strângem și le adresăm mai departe.
Care dintre prevederile articolului 550 credeți că va fi cel mai greu de aplicat în practică?