În articolul de analiză apărut în ultima ediție a revistei AGENDA CONSTRUCTIILOR & FEREASTRA , MARIANA GARŞTEA🌎🌿 , președinta Asociației Profesionale pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS) a accentuat importanța lucrărilor de monitorizare structurală și geotehnică în infrastructura mare maritimă și aeronautică din România.
"Când discutăm despre infrastructura portuară în România, trebuie să facem referire în primul rând la Portul Constanța, cel mai mare și mai important port din bazinul Mării Negre, cu o suprafață de aproximativ 4.000 ha și care, din punct de vedere al capacităților de manipulare, s-a dezvoltat în hub - port de tranzit și de transbordare către alte porturi din bazinul Mării Negre. Conform informațiilor publice din mai 2023, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (CNAPM), aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, avea aprobate și în pregătire investiții de peste 650 de milioane de euro în infrastructura portuară. România are peste 35 de porturi fluviale (interioare) și 5 de tip fluvio-maritim: Sulina, Isaccea, Tulcea, Galați, Brăila. La sfârșitul anului 2022, statul român a promis câteva sute de milioane de lei investiții în modernizarea și repararea întregii infrastructuri portuare. Conform informațiilor publice, principalele aeroporturi din România, precum și infrastructura critică aeriană beneficiază de investiții importante, în valoare de aproape un miliard de euro, pe fondul creșterii fluxului de pasageri care tranzitează România pe rutele aeriene, dar și ca urmare a deciziilor strategice de întărire a bazelor NATO din România, pe fondul evoluțiilor geo-politice recente. Ambele tipuri de infrastructuri, portuară și aeriană, sunt critice și vitale, în mod special în contextul geo-politic actual. Deja asistăm la investiții majore de miliarde de euro care vizează dezvoltarea acestora, însă și creșterea nivelului de aliniere la standardele internaționale, de siguranță și de rezilienta climatică al infrastructurilor existente. Fiecare tip de infrastructură are riscurile sale specifice, în funcție de foarte multe lucruri: scop, amplasament, condiții de teren, mod de exploatare, nivelurile de siguranță și reziliență cerute etc. Lucrările de monitorizare structurală și geotehnică sunt extrem de specifice și necesare doar în urma identificării riscurilor de către beneficiarul prin proiectanți/ constructori. Legislația actuală impune/ obligă pe beneficiari să implementeze proiecte de monitorizare pentru infrastructurile critice pe durata lucrărilor de execuție și exploatare. Realitatea din teren este, însă, diferită. Pentru un proiect nou, dezvoltare, modernizare etc, aceste lucrări trebuie prevăzute din faza SF, atât tehnic, cât și bugetate. Nu se întâmplă în peste 90% din proiecte și se ajunge în execuție cu o necesitate clară de lucrări de monitorizare, însă fără a fi bugetate, licitate, situația se complică destul de mult. Este nevoie de o schimbare a modului de lucru, lucrările de monitorizare structurală și geotehnică trebuie cerute și contractate direct de către beneficiari, conform legislației în vigoare și contractarea doar a firmelor specializate, autorizate să facă astfel de lucrări. Erorile și neprofesionalismul nu își au loc în acest domeniu, unde calitatea datelor este vitală. Diferența majoră a acestor lucrări pentru infrastructurile portuare și aeriene este criticitatea riscurilor și, de aici, obligativitatea implementării monitorizării real-time a acestora, data management profesionist, specialiști extrem de bine pregătiți", a declarat Mariana Garștea.
Citește articolul complet la pagina 10 a revistei AGENDA CONSTRUCTIILOR & FEREASTRA 👉 https://www.agendaconstructiilor.ro/files/reviste-online/pdf/Revista-Agenda-Constructiilor-176.pdf